Ilie Bolojan susține că, în calitate de prim-ministru, nu își poate permite să ducă România înapoi cu 15-20 de ani, motiv pentru care consideră necesare măsurile economice dure, chiar dacă acestea sunt nepopulare și generează nemulțumiri.
Ilie Bolojan spune că România nu a gestionat corect prioritățile bugetare în anii precedenți
Potrivit premierului, România nu a gestionat corect prioritățile bugetare în anii precedenți. În loc să se împrumute pentru investiții menite să reducă decalajele de dezvoltare, statul a cheltuit sume importante pentru un aparat public ineficient, majorând peste posibilitățile reale salariile din sectorul bugetar și pensiile, mai ales într-un an preelectoral.
„Când încerci să recuperezi întârzieri în dezvoltare, uneori trebuie să iei credite pentru a aloca banii la investiţii, ca să ai o pondere mai mare a investiţiilor să recuperezi aceste cheltuieli. Dar România nu a făcut asta, a cheltuit mult mai mult pe un stat ineficient, a cheltuit într-o perioadă preelectorală majorând mai mult decât ne-am putea permite, salarizarea bugetară, majorând destul de mult pensiile, mai mult decât ne puteam permite în 2024”, a declarat Bolojan la Antena 3.
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană
Situația actuală este comparabilă cu cea din timpul crizei economice din perioada Guvernului Boc, când au fost aplicate măsuri dure, precum creșterea TVA-ului și reducerea salariilor bugetarilor. Anul trecut, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% – o valoare apropiată de nivelul critic de acum 15 ani. Diferența dintre venituri și cheltuieli a depășit 30 de miliarde de euro, sumă care, dacă ar fi fost direcționată către infrastructură, ar fi permis construirea a 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres într-un singur an – o realizare echivalentă cu ce nu s-a făcut în patru decenii.
„România în anul trecut avea cel mai mare deficit dintre ţările europene, de 9,3 la sută şi doar o singură dată în ultimii 30 de ani am avut un deficit cu un punct procentual mai mare, atunci când România a intrat în criză şi Guvernul Boc, datorită tot unui deficit de acest tip, dar datorat de efecte externe de data respectivă, a trebuit să crească TVA de la 19 la 24 la sută şi să taie salariile bugetarilor cu 25%. Suntem, deci, într-o situaţie în are la fiecare 100 de lei pe care ţara noastră îi colectează, am cheltuit cu 30 de lei în plus, deci am cheltuit 130 de lei şi practic anul acesta diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile noastre este de peste 30 miliarde euro.
Este o sumă imensă. dacă am duce-o la drumuri şi autostrăzi, am putea să facem probabil într-un singur an numai din acest deficit, 2000km de drumuri expres şi autostrăzi, adică ce nu a făcut România în 40 de ani. Într-un singur an numai din diferenţă, dar noi o risipim pe tot felul de cheltuieli. Dacă ani de zile îţi risipeşti banii, la un moment dat vine decontul. Nu mai putem să continuăm în felul acesta pentru că nu mai suntem împrumutaţi, iar dacă suntem împrumutaţi suntem împrumutaţi la dobânzi foarte mari. Noi plătim cele mai mari dobânzi din regiune şi UE. Toate acestea afectează bugetul. Ani de zile le-am spus creditorilor care ne-au avertizat că avem probleme mari şi nu avem capacitate să plătim ratele şi dobânzile”, a precizat Bolojan.
În loc să investească eficient, România a risipit fondurile pe cheltuieli nesustenabile
În loc să investească eficient, România a risipit fondurile pe cheltuieli nesustenabile, ajungând acum în situația de a plăti cele mai mari dobânzi din regiune și din Uniunea Europeană. Accesul la împrumuturi ieftine este condiționat de încrederea creditorilor și de capacitatea țării de a demonstra că își poate onora obligațiile. În lipsa unor măsuri concrete de reducere a cheltuielilor, atât partenerii internaționali, cât și propriii cetățeni își pierd încrederea în direcția în care merge țara.
„Fondurile europene pe care le primeşte România, jumătate sunt granturi, jumătate sunt împrumuturi. E adevărat, sunt nişte împrumuturi pe care le plătim la nişte dobânzi foarte mici, pe care România le duce în infrastructură. Dar ca să primim acele dobânzi foarte mici, ca să putem continua lucrările de investiţii, trebuie să demonstrăm creditorilor noştri, UE, că suntem în stare să plătim aceste datorii. Neputându-le demonstra şi nerespectând aceste înţelegeri am ajuns în situaţia în care nu numai cetăţenii ţării noastre nu au încredere în direcţia în care se mişcă România, au încredere scăzută în Guvern, pe bună dreptate. Dar nu mai au încredere nici partenerii noştri în noi, nici creditorii. Şi atunci avem două posibilităţi sau ştiind această situaţie şi oricum amânând-o în prima jumătate a acestui an şi continuând să ne minţim pe noi şi să îi minţim pe cetăţeni şi pe parteneri sau să fim conştienţi de situaţia în care suntem, în ceasul al unsprezecelea să corectăm aceste lucruri”, a spus Bolojan.
România riscă să urmeze traseul Greciei din urmă cu un deceniu
Premierul subliniază că România riscă să urmeze traseul Greciei din urmă cu un deceniu, dacă mai coboară doar o singură treaptă pe scara încrederii financiare. Statutul de țară „neatractivă pentru investiții” este iminent, iar efectele ar putea fi dramatice. De aceea, actuala guvernare și-a asumat responsabilitatea pentru aplicarea unor măsuri fiscale dure, pe care le consideră echivalentul unei intervenții chirurgicale dificile, dar esențiale pentru supraviețuirea pacientului.
„Da, oamenii au dreptate din punctul ăsta de vedere. Doar că într-o situaţie normală, dacă am fi atacat problemele acum 4 ani, acum 3 ani, acum 1 an, am fi putut lucra într-o formă logică, să atacăm scăderea de cheltuieli, am fi avut timp. Dar nu mai avem timp. Marţi este un consiliu al miniştrilor de Finanţe ai UE în are România urmează să fie evaluată vizavi de angajamentele pe care şi le-a luat ca să reducă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Comisia Europeană ne-a păsuit bazându-se pe angajamentele noastre pe are le-am tot amânat”, a completat Bolojan.
România nu mai poate evita reducerea deficitului bugetar
Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție televizată, că România nu mai poate evita reducerea deficitului bugetar, însă acest proces nu poate fi realizat doar prin tăierea cheltuielilor. Situația în care se află țara este gravă, iar lipsa acțiunii în anii anteriori a dus la pierderea credibilității în fața partenerilor internaționali. După o perioadă în care s-au făcut numeroase promisiuni nerespectate, statul se confruntă acum cu neîncrederea creditorilor și partenerilor externi, care nu mai oferă sprijin fără dovezi clare de responsabilitate fiscală.
„Ştiu de bancul cu Petrică şi lupul. În condiţiile în care anunţi de multe ori că se va întâmpla şi nu se întâmplă, atunci când chiar se întâmplă acel lucru, nu te mai crede nimeni că se va întâmpla şi nu te mai ajută nimeni. Într-o situaţie asemănătoare suntem şi noi. Deci nu avem cum să reducem acest deficit şi să încercăm să stăm cu nişte cheltuieli în limite normale doar din scăderi de cheltuieli”, a afirmat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, reducerea cheltuielilor nu poate fi aplicată brusc, întrucât acestea sunt deja la un nivel foarte ridicat și implică sisteme complexe ale administrației și infrastructurii publice. În acest context, soluția realistă este un pachet echilibrat de măsuri, care să includă creșterea veniturilor, tăierea unor cheltuieli și reprogramarea investițiilor în funcție de randamentul economic. Astfel, vor fi prioritizate proiectele care pot aduce valoare adăugată și pot contribui la redresarea economiei românești.
„Orice s-ar spune, la ce nivel de cheltuieli sunt în România această echilibrare a bugetului nu poţi să o faci decât printr-un pachet de măsuri. Acest pachet înseamnă creşteri de venituri, reduceri de cheltuieli şi eşalonarea unor investiţii, insistând să faci în primul rând investiţiile care generează valoare adăugată mare, care asigură o creştere economică, pentru ca după ce iei aceste măsuri nepopulare să ai perspectiva că ţara reintră pe traiectoria normală şi se dezvoltă”, a completat Bolojan.
