BNS vrea ca partidele politice să primească bani publici doar dacă România respectă ținta de deficit

Blocul Național Sindical (BNS) a propus mai multe modificări la pachetul de măsuri fiscale, trimise tuturor partidelor. Una dintre propuneri este ca partidele politice să primească bani de la stat doar dacă România respectă limitele de deficit bugetar stabilite la nivel european.

BNS spune că, în condițiile actuale, în care bugetul țării e într-o situație dificilă, nu e corect ca partidele să primească bani publici fără condiții, mai ales că ele sunt responsabile pentru această situație. În același timp, sindicatele – deși au un rol important – nu primesc astfel de fonduri.

De asemenea, BNS subliniază că nu e justificat ca partidele să fie finanțate din bugetul statului în timp ce se iau măsuri dure pentru populație (înghețări de salarii/pensii, taxe mai mari, tăieri de beneficii).

Pe scurt, BNS cere ca partidele să fie finanțate doar dacă România își gestionează bine bugetul.

BNS cere reducerea cu 50% a sumei forfetare pentru parlamentari

Sindicatul BNS propune ca suma forfetară primită de parlamentari să fie redusă cu 50% deoarece:

  • Acești bani nu sunt controlați sau justificați;
  • Țara trece printr-o perioadă grea, cu taxe mai mari și reduceri de beneficii pentru cetățeni;
  • Alte categorii vulnerabile (pensionari, persoane cu handicap, veterani) pierd facilități, iar salariile din sectorul public sunt înghețate.

BNS spune că parlamentarii au deja alte beneficii (salarii, cazare, transport, personal) și că această reducere nu le afectează activitatea, dar ar fi un semn de solidaritate și respect față de bugetul public.

În prezent, statul cheltuie peste 100 de milioane de lei pe an pentru aceste sume forfetare, fără un control clar asupra modului în care sunt folosite.

BNS: TVA-ul standard să rămână la 20%, majorarea cu 2% este exagerată

BNS propune ca TVA standard să fie de 20%, nu mai mult. Sindicatul spune că majorarea TVA cu 2% este prea mare, mai ales că nu s-au făcut suficiente eforturi pentru a colecta mai bine taxele deja existente.

„Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse, iar nivelul acesteia este 20%. Majorarea TVA cu 2% puncte procentuale apare ca excesivă, fără să se fi maximizat măsurile de colectare a veniturilor. Într-un stat democratic, încrederea cetăţenilor în instituţiile publice se clădeşte şi prin exemplul personal al celor aleşi.”

Guvernul Bolojan modifică pachetul fiscal

Guvernul Bolojan își va asuma, luni, în Parlament, răspunderea pentru noile măsuri fiscale. Unele prevederi din pachetul inițial au fost modificate:

  • Sporul pentru angajații care lucrează cu fonduri europene nu va mai fi redus la 35%, ci la 40%, deci e o tăiere mai mică decât se anunțase inițial.
  • Taxa pe câștigurile din jocuri de noroc a fost redusă față de varianta propusă inițial. De exemplu, la câștiguri de până la 10.000 lei, impozitul va fi 4%, nu 10% cum era propus inițial.
  • Pentru câștiguri mai mari, taxele sunt și ele mai mici decât în forma inițială.
  • Băncile mici (cu sub 0,2% din piață) vor plăti un impozit de 2%, nu 4% pe cifra de afaceri, cum era prevăzut pentru toate băncile.

Scopul acestor măsuri este reducerea deficitului bugetar.

„Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor”, a transmis, într-un comunicat de presă, Guvernul Bolojan.

Prin acest pachet de măsuri se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:

  • reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe șapte ani;
  • recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară;
  • evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare;
  • realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente:

  • măsuri pentru creşterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) şi 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB);
  • măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB).

Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit Articolului 114 din Constituţia României.