Inflația în România, traiectorie descendentă lentă
Banca Națională a României (BNR) estimează că inflația anuală va atinge un vârf de aproximativ 5,1% în iunie 2025, urmând să descrească treptat până la 3,3% în primul trimestru al anului 2027.
Aceste previziuni apar în ediția din mai 2025 a Raportului trimestrial asupra inflației.
Stabilitate temporară, apoi reintrare în intervalul-țintă
În perioada imediat următoare, inflația este așteptată să rămână aproape constantă, menținându-se la nivelul de 5,1% până în luna septembrie.
Din trimestrul al patrulea, BNR prognozează o scădere treptată, cu o coborâre sub 5% până la finalul anului 2025 și revenirea în intervalul țintit de politică monetară începând cu trimestrul al treilea al anului 2026. Pentru sfârșitul anului viitor, inflația este estimată la 3,4%.
Prețurile la energie electrică – un factor de presiune inflaționistă
O influență majoră în evoluția inflației este dată de încheierea schemei de plafonare a prețurilor la electricitate, programată pentru 30 iunie 2025.
În acest context, raportul BNR anticipează o creștere de 15% a tarifelor la energie în luna iulie. Această prognoză este însoțită de incertitudini, existând riscuri ca majorarea să fie chiar mai mare decât estimările curente.
Revizuiri în creștere față de prognoza din februarie
Comparativ cu estimările anterioare publicate în februarie 2025, noua prognoză indică o creștere a ratei inflației pe tot intervalul analizat, cu excepția trimestrului al doilea al acestui an.
Diferențele cele mai mari apar în prognoza pentru decembrie 2025 (+0,8 puncte procentuale) și sfârșitul anului 2026 (+0,3 puncte).
Printre factorii care au generat aceste revizuiri se numără inflația de bază mai ridicată și scumpirea energiei electrice, doar parțial compensate de o inflație mai scăzută la combustibili.
Riscuri persistente de creștere peste nivelurile estimate
În ciuda ajustărilor în sus, Banca Națională atrage atenția că riscurile privind inflația rămân în continuare în sens ascendent.
Asta înseamnă că este posibil ca prețurile să crească mai mult decât nivelurile estimate în scenariul de bază, ceea ce impune o supraveghere atentă a evoluțiilor economice și a politicilor publice ce urmează a fi implementate.
