BNR prognozează o scădere graduală a inflației. Riscuri și incertitudini semnalate de Banca Națională

Conducerea Băncii Naționale a României (BNR) a reconfirmat în cadrul ședinței de politică monetară din 15 ianuarie 2025 perspectiva descreșterii inflației, deși pe o traiectorie mai ridicată decât cea estimată în noiembrie 2024. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, alături de păstrarea nivelurilor dobânzii Lombard la 7,50% și a dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%.

BNR: Perspectiva inflației în 2025 și 2026

Noile evaluări ale BNR indică o descreștere a ratei anuale a inflației în primele luni ale anului 2025, urmată de o posibilă creștere temporară în trimestrul al doilea, înainte de o scădere graduală. Conform prognozei, inflația ar urma să ajungă la 3,5% până în decembrie 2025 și la 3,3% până în septembrie 2026, la finalul orizontului de prognoză.

Descreșterea preconizată este susținută de factori din partea ofertei, cum ar fi efectele de bază din subcomponentele non-alimentare și din sectorul combustibililor. Cu toate acestea, efectele dezinflaționiste sunt estimate să fie mai reduse decât cele prevăzute anterior, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a creșterii cotațiilor unor materii prime.

Factori care influențează evoluția economică

Consiliul de administrație al BNR a subliniat riscurile persistente care afectează cursul de schimb al leului, menționând deficitele gemene mari și incertitudinile privind consolidarea fiscală, dar și situația politică internă. Tensiunile geopolitice și politicile economice din statele dezvoltate reprezintă, de asemenea, factori de risc cu impact asupra piețelor financiare internaționale.

În ceea ce privește dinamica economică, membrii Consiliului estimează creșteri trimestriale moderate în trimestrele IV 2024 și I 2025, în principal susținute de consumul privat. Totuși, aportul negativ al formării brute de capital fix, mai ales din sectorul construcțiilor, și reducerea contribuției negative a exportului net sunt factori care temperează avansul economic.

Creditarea sectorului privat și politica monetară

Creditarea sectorului privat a continuat să crească, atingând o dinamică anuală de 8,8% în noiembrie 2024, susținută în principal de împrumuturile acordate populației. Ponderea creditelor în lei a urcat la 70,2%, pe fondul cererii pentru creditele de consum și locuințe.

În acest context, BNR a decis să mențină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit, în vederea sprijinirii stabilității economice și financiare.

Riscuri și incertitudini

Membrii Consiliului BNR au evidențiat riscurile legate de politica fiscală și de venituri, menționând implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare la începutul anului 2025. Aceste măsuri urmăresc consolidarea bugetară în conformitate cu Planul bugetar-structural național și cu procedura de deficit excesiv stabilită de UE.

Totodată, incertitudinile generate de războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și evoluțiile economiei globale reprezintă amenințări suplimentare la adresa stabilității economice. Din această perspectivă, utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special a programului Next Generation EU, este esențială pentru sprijinirea economiei.

Evoluția pieței muncii și a salariilor

Datele recente indică o ușoară relaxare a pieței muncii în trimestrul III 2024, cu o scădere a ratei șomajului la 5,3% în noiembrie 2024, transmite BNR. Cu toate acestea, presiunile salariale persistă, mai ales în sectorul privat, alimentate de majorarea salariului minim și de cererea solidă de consum.

Pe termen scurt, aceste evoluții pot accentua presiunile inflaționiste, în pofida măsurilor de politică salarială implementate în sectorul public.