BNR lasa economia sa se descurce singura

valutara. Chiar daca, asa cum sugereaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, masura nu trebuia sa fie o surpriza pentru principalii jucatori din aceasta piata, prognozele privind deprecierea leului spre final de an i-a gasit cu garda jos pe analisti. Prima reactie a pietei dupa anuntul oficial al BNR a fost aprecierea in termeni reali a leului la un nivel fara precedent in istoria sa (aproape 12% in termeni reali fata de cosul valutar de referinta). Primii care s-au speriat de un curs al dolarului

valutara. Chiar daca, asa cum sugereaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, masura nu trebuia sa fie o surpriza pentru principalii jucatori din aceasta piata, prognozele privind deprecierea leului spre final de an i-a gasit cu garda jos pe analisti. Prima reactie a pietei dupa anuntul oficial al BNR a fost aprecierea in termeni reali a leului la un nivel fara precedent in istoria sa (aproape 12% in termeni reali fata de cosul valutar de referinta). Primii care s-au speriat de un curs al dolarului sub 31.000 lei si sub 40.000 lei al monedei unice europene au fost exportatorii. Aceasta spaima manifestata explicit de exportatorii romani intareste credinta ca BNR a taiat pentru prima data in carne vie si a hotarat, prin aceasta masura, ca economia romaneasca nu va mai fi sustinuta prin masuri monetare. Chiar daca a fost dictata de ratiuni legate de evolutiile viitoare ale pietei financiare dupa liberalizarea totala a contului de capital si pentru o contracarare de moment a eventualelor puseuri inflationiste prin aprecierea leului, liberalizarea partiala a cursului de schimb a vizat si o crestere a productivitatii. Dat fiind faptul ca exportatorii vor fi primii afectati de aceasta schimbare de macaz din politica BNR, „ei sunt cei care trebuie sa-si regandeasca portofoliul de produse”, apreciaza Radu Craciun, senior analist ABN Amro Bank. Practic, exportatorii vor avea doua solutii: alegerea produselor la export care au marje de profit apreciabile in dauna celor cu marje de profit mici si solutia trista – renuntarea la exporturi si orientarea catre piata interna. Chiar daca volatilitatea cursului se contureaza ca o puternica lovitura data IMM-urilor, dupa cum apreciaza economistul Radu Limpede, aceasta masura va determina, in principal, o crestere a productivitatii. Deoarece pentru a face concurenta firmelor din Vest, produsele romanesti va trebui sa fie competitive si din punct de vedere calitativ, nu numai din punctul de vedere al pretului. Pe de alta parte, importurile vor deveni mai ieftine in urmatoarea perioada, ceea ce va determina din nou exportatorii sa-si regandeasca pozitiile si sa investeasca in tehnologie pentru a realiza produse competitive cu cele de pe piata internationala. Atat importatorii, cat si exportatorii romani vor descoperi, in sfarsit, instrumentele financiare derivate – futures, options si combinatii ale acestora, prin care se poate minimiza riscul („hedging”) in mod eficient si impotriva fluctuatilor valutare. „Astfel de instrumente nu au fost oferite de banci si au fost chiar obstructionate de BNR, desi exista de mult si la noi, prin Bursa de la Sibiu, ring care speram ca va prinde in sfarsit „masa critica” necesara, prin fuziunea cu BVB si RASDAQ”, precizeaza Radu Limpede. Cum BNR si-a propus o flotare cvasilibera a cursului de schimb, piata va fi reglementata de intrarile si iesirile de valuta. Tinand cont de faptul ca veniturile din privatizare nu vor trece prin piata valutara, iar in asteptarea liberalizarii contului de capital, intrarile de valuta ale nerezidentilor vor fi mai mari decat iesirile (cel putin in prima faza), putem concluziona ca leul se va aprecia in continuare. Ceea ce trebuie subliniat, insa, este faptul ca aprecierea leului nu va mai fi constanta ca pana acum, ci va avea fluctuatii foarte mari, chiar daca pe termen mediu si lung vom avea, in total, un leu apreciat. Analistul Radu Craciun spune: „cred ca in cursul anului viitor n-ar trebui sa surprinda o miscare a cursului intr-un interval de cel putin 39.000-42.000 de lei, cu o tendinta medie de apreciere.” Faptul nu inseamna ca aceasta estimare poate fi un punct de referinta, cu atat mai mult cu cat limita de depreciere a monedei unice europene nu poate fi estimata decat de BNR, singura institutie care poate hotari momentele critice in care trebuie sa intervina in piata. Ca orice masura monetara, nici aceasta liberalizare partiala a cursului de schimb nu este lipsita de pericole. Daca pentru urmatoarele patru-cinci luni, masura BNR va avea un efect pozitiv asupra inflatiei, pe termen mediu si lung, poate aparea tendinta de reinflamare a inflatiei si de majorare accentuata a deficitului extern, care ar antrena corectii masive ale cursului si ar conduce la o depreciere accentuata a leului.