Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat vineri cererea procurorilor DNA de arestare preventivă în cazul Alina Bica, Adriean Videanu, Alin şi Dorin Cocoş, precum şi Ionuţ Mihăilescu, în cel de-al doilea dosar al fostului şef DIICOT disjuns din cel privind retrocedările ANRP.

Potrivit documentului, având în vedere relaţia existentă între Ionuţ Mihăilescu, care fusese consilierul acesteia, şi şeful DIICOT la acea dată, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul primului, în vederea formulării unei apărări favorabile, luând în considerare că Alina Bica a fost cea care a instrumentat dosarul şi a dispus trimiterea în judecată a acestuia – rechizitoriul nr.692/P/2005 din 24 august 2006 al DIICOT.

Procurorii susţin că, pentru promisiunea sprijinului ce urma să-i fie acordat de Bica în instanţă pentru Tender, Ionuţ Mihăilescu, angajat al SC Prospecţiuni SA, firmă deţinută de omul de afaceri, a beneficiat de un card în care îi erau virate diferite sume de bani şi beneficia şi de acordarea acţiunilor de la firma SC Upruc SA prin intermediar sub forma vânzării de acţiuni.

Probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor vizează modul în care procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, după preluarea funcţiei, în 2013, în urmărirea intereselor inculpatului Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie.

"Practic, odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, Bica a înţeles să subordoneze instituţia pe care o conduce interesului inculpatului Tender în cauza ce forma obiectul dosarului nr.28726/3/2006 al Tribunalului Bucureşti şi în acest scop a dispus măsuri concrete în scopul determinării procurorilor ca, fără nicio rezervă, să pună concluzii contrare gravităţii faptelor dovedite prin probe. Pentru a avea certitudinea şi a se asigura că dispoziţia sa abuzivă, flagrant nelegală va fi executată de către procurorii din subordine i-a determinat să încheie un document scris, un proces-verbal, să-şi asume prin semnătură că vor proceda conform celor dispuse de Bica Alina Mihaela. Deşi i s-a spus de către procurori că trebuie să lase instanţa de judecată să decidă, spunându-i, totodată, că Iancu Alexandru, în dosar de acelaşi gen, a primit o pedeapsă de 11 ani închisoare. Replica Alinei Bica a fost către procuror: 'nu eşti de acord cu mine?' ", se spune în referat.

În document se precizează că referatul aşa cum a dorit Alina Bica nu a fost depus în instanţă, prin diligenţa procurorilor de pe judiciar, şi că ulterior instanţa l-a condamnat la pedeapsă cu executare.

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: