Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a insolvenţei, proiect prin care este sistematizat şi adaptat cadrul legislativ în domeniul insolvenţei şi pre-insolvenţei.
Proiectul de lege ar urma să ajungă în Parlament în următoare lună pentru ca, până la finele anului, să devină lege, după cum arată surse implicate în construcţia actului normativ.
Capital a scris pe larg despre toate aceste modificări începând cu luna martie atragând atenţia şi asupra faptului că insolvenţa riscă să devină o boală naţională în condiţiile în care 25% din PIB-ul ţării este blocat în astfel de proceduri  anumite persoane, unele chiar cunoscute ca oameni de afaceri au făcut o adevărată meserie din introducerea in insolvenţă a firmelor pe care le administrează.  

Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul noii legi a insolvenţei propune o  soluţie  integratoare, incluzând într-un singur corpus normativ legislaţia generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere.
Sunt, de asemenea, reglementate în noua lege instrumentele de prevenire a insolvenţei – mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv. În acelaşi timp, proiectul noii legi a insolvenţei vine să asigure echilibrul intereselor creditorilor şi debitorului în procedură şi eficientizarea procedurii, care să conducă, implicit, la reducerea duratei procedurii şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor.

Prag pentru firmele care îşi cer singure insolvenţa

Debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, potrivit proiectului noii legi a insolvenţei, lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.
În forma actuală a legii era impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă doar pentru creditor, iar prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

‘Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori cât şi pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat’, precizează proiectul de lege privind procedurile de pre-insolvenţă şi insolvenţă.

Echilibru de interese

De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

‘Se egalizează regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului. Potrivit proiectului, dacă există o cerere a debitorului la momentul depunerii cererilor creditorilor, acestea din urmă se înregistrează direct în dosarul constituit pentru cererea debitorului, care va fi judecată în termen de 10 zile, în procedură necontencioasă. În cazul admiterii cererii debitorului, cererile creditorilor se vor califica drept declaraţii de creanţă, iar în cazul respingerii sale, se vor soluţiona cererile creditorilor. În cazul în care debitorul formulează o cerere de deschidere a procedurii ulterior înregistrării unor astfel de cereri de către unul sau mai mulţi creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţă, iar dacă se respinge cererea debitorului se vor soluţiona cererile creditorilor’, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

Sprijin pentru reorganizare

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente – prin ‘manipularea’ grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor), noul Cod al insolvenţei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masă credală.
De asemenea, pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare – în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor – se propune introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv in perioada de observaţie. Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă.

Modificări de procedură

Proiectul de act normativ introduce şi ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator – până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.


-Acţiunile incidentale (fond si apel) se vor judeca în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.

-Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.

-Noul Cod introduce posibilitatea judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură: dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri şi prevede expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.

-De asemenea, se propune eficientizarea activităţii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând a avea loc ori de câte ori este cazul (nu neapărat lunar, ca în legea actuală), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenţa fizică, se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing şi a creanţelor provenite din contracte de leasing, iar pentru asigurarea protecţiei creditorilor şi transparenţei procedurii, vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori.

 Cum văd specialiştii Codul Insolvenţei şi de ce au fost necesare modificările plus EXPLICAŢIA fiecărei modificări importante

VEZI şi ce vor păţi administratorii care duc firma spre insolvenţă.


Te-ar putea interesa și: