Acordul venit luni de la Consiliul guvernatorilor BERD era unul aşteptat şi permite Chinei să deţină o participaţie simbolică de 0,1% la BERD. Comparativ, SUA şi ceilalţi membri ai G7 deţin o participaţie majoritară la BERD. Astfel, Statele Unite au 10% din acţiuni, iar Marea Britanie, Japonia, Canada, Germania, Franţa şi Italia deţin câte 8,5%.

Dobândirea de către China a statutului de ţară membră a BERD va deschide noi oportunităţi semnificative pentru investiţii sustenabile de către companiile chineze în regiunile unde BERD acţionează. Înfiinţată în 1991, BERD sprijină dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei în statele din Europa Centrală până în Asia Centrală. Prin alăturarea Chinei, BERD va fi deţinută de 65 de state şi două instituţii interguvernamentale (Uniunea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii).

Cu toate acestea, în calitate de acţionar la BERD, China va putea doar să ofere mai degrabă decât să primească fonduri. A doua economie a lumii poate însă beneficia în mod indirect de proiectele derulate de BERD în ţări precum Kazahstan, care se suprapun cu iniţiativa Beijingului ”O centură, un drum”, mai arată aceeași sursă, citată de Agerpres. De asemenea, dobândirea de către China a calităţii de ţară membră a BERD va oferi oportunităţi de investiţii şi cooperare pentru ambele părţi în domenii precum Europa Centrală şi de Est, Estul şi Sudul Mediteranei şi Asia Centrală. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ şapte miliarde de euro în peste 368 de proiecte din România. În 2014, România a fost a şasea ţară în topul principalilor beneficiari de investiţii BERD.


Te-ar putea interesa și: