Ieri, în cadrul unei conferințe despre temele actuale ale dezvoltării social-economice a țării, Aleksandr Lukașenko le-a interzis funcționarilor să ia în considerare înghețarea economiilor populației la bănci și a cerut indexarea pensiilor și salariilor.
"Nicio înghețare a depozitelor populației! Nu avem neapărată nevoie să facem astăzi acest lucru. Nu avem nevoie de acest lucru! Nu vom obține nimic. Nici măcar nu am văzut din rapoartele președintelui băncii centrale să existe o asemenea propunere. Asta înseamnă că cineva aruncă această idee pe piață pentru a agita populația. Vreau ca oamenii să înțeleagă: nu vom face acest lucru, nu avem nevoie", a declarat șeful statului belorus.

Ultimul cui în sicriul sistemului bancar

Comentând spusele șefului statului, Serghei Șiptenko, redactorul-șef al revistei științifice "Noua Economie" din Belarus, susține că "înghețarea depozitelor populației va fi ultimul cui în sicriul sistemului bancar belorus", transmite regnum.ru.
Acesta a mai spus că "Lukașenko are în totalitate dreptate: nu se poate să te atingi de economiile populației. Înghețarea depozitelor, convertirea forțată a depozitelor în valută în depozite în ruble beloruse este cel mai scurt drum spre o catastrofă a sistemului bancar. Un pas în această direcție nu este în măsură să rezolve nicio problemă, însă ar crea unele noi. De exemplu, am putea uita de orice împrumut extern".
În opinia economistului belorus, confiscarea economiilor populației nu va ajuta la rezolvarea problemei stabilizării cursului de schimb al valutei naționale nici măcar pe termen scurt. "Banii lulați din depozite nu va influența în niciun fel stabilizarea cursului de schimb al rublei beloruse, mai precis va agrava problema. Să se ajungă la un curs unic stabil este o parte din programul de însănătoșire a sistemului financiar, și acesta nu este un pas, ci un proces pe termen lung", a explicat economistul.

Cât ar putea dura stabilizarea rublei

El a precizat că, în funcție de măsurile care vor fi aplicate, pentru stabilizarea cursului valutar al rublei beloruse, va fi nevoie de o perioadă cuprinsă între șase luni până la un an și jumătate. Pentru început, va trebui satistfăcută cererea amânată pentru valută, dar oricum nu sunt suficienți bani pentru acest lucru: cererea depășește de câteva ori depozitele în valută ale populației și firmelor, împreună cu rezervele valutare și de aur ale Băncii Naționale din Belarus, a mai spus Șiptenko.
În opinia expertului, autoritățile statului sunt conștiente de consecințele care ar urma dacă ar atenta la depozitele populației la bănci, însă tentația de a utiliza această sursă, în lipsa unor împrumuturi externe, este mare.
"În acest moment, este foarte clar: până în luna noiembrie, Minskul nu va obține nici un credit de la fondul anticriză EvrAzES, nici acordul FMI pentru un ajutor financiar. Cauzele sunt clare: cursul valutar nu a fost stabilizat, rezervele de aur ale Băncii Naționale sunt foarte reduse, nu putem lua împrumuturi externe pentru a acoperi necesarul țării, veniturile din privatizare sunt infime, în plus, nivi populația și nici conducerea nu au încredere în valuta națională", a explicat specialistul.

Rezerva valutară, de trei ori mai mică

Potrivit acestuia, în acest context, autoritățile din Belarus trebuie să studieze experiența unor țări precum Zimbabwe, Letonia și Ungaria. În cazul lui Robert Mugabe, lucrurile s-a desfășurat după un scenariu similar cu cel belorus. În cazurile Letoniei și Ungariei, premisele pentru apariția problemelor similare cu cele din Belarus au fost tăiate din rădăcină, în special fiind meritul băncilor centrale.
Belarus se află într-o situație economică dificilă, după ce, în luna mai, banca centrală a permis băncilor comerciale să stabilească singure cursul de schimb al rublei beloruse. Moneda națională s-a depreciat imediat cu 30% și deprecierea a continuat și în lunile care au urmat.
Populația nu mai are încredere în moneda locală și caută să-și convertească banii în valută, iar cererea în creștere pentru valută nu poate fi satisfăcută.
Datoria externă a țării a crescut cu aproape o treime în aproximativ un an, iar rezervele valutare s-au redus de trei ori de la începutul anului trecut până în martie 2011.