Banii sunt mai scumpi fara un acord cu FMI

Finante, Mihai Tanasescu, i-a revenit deloc placuta sarcina de a linisti spiritele, de care s-a achitat, de altfel, fara prea mare succes, contrazicandu-se la fiecare cinci minute. Initial, ministrul a spus ca specialistii FMI au plecat cu scrisoarea de intentie, pentru ca, imediat dupa aceea, sa declare ca „sunt anumite lucruri care vor fi clarificate prin e-mail”. Apoi, Mihai Tanasescu a mai gafat o data, nefiind sigur daca echipa FMI a plecat definitiv sau daca nu cumva se va mai intoarce pen

Finante, Mihai Tanasescu, i-a revenit deloc placuta sarcina de a linisti spiritele, de care s-a achitat, de altfel, fara prea mare succes, contrazicandu-se la fiecare cinci minute. Initial, ministrul a spus ca specialistii FMI au plecat cu scrisoarea de intentie, pentru ca, imediat dupa aceea, sa declare ca „sunt anumite lucruri care vor fi clarificate prin e-mail”. Apoi, Mihai Tanasescu a mai gafat o data, nefiind sigur daca echipa FMI a plecat definitiv sau daca nu cumva se va mai intoarce pentru a pune la punct lucrurile ramase in suspans: deficitul bugetar si cel de cont curent.Nedefinitivarea scrisorii de intentie inseamna, de fapt, amanarea datei la care se va semna acordul cu Fondul, ceea ce ar putea duce, de asemenea, si la o usoara tensionare a relatiilor cu Uniunea Europeana. Aceasta, intrucat UE nu are, in momentul de fata, posibilitatea de a supraveghea in detaliu evolutia economica din Romania si cere, pentru mai multa siguranta, semnarea unui aranjament cu FMI. La un moment dat a fost vehiculata chiar ideea ca Romania sa nu mai incheie in acest an un acord cu Fondul, pentru ca va intra in monitorizarea directa a europenilor. Insistentele Bruxelles-ului pentru semnarea acordului ne indica, insa, faptul ca europenii nu sunt pregatiti sa se descurce singuri cu problemele complexe ale economiei romanesti. In plus, 2004 este un an electoral si pentru europeni si solutia cea mai buna pare de departe a fi continuarea relatiei Romaniei cu FMI. Intrucat, pana acum, in anii electoral reformele economice din Romania au fost sacrificate in favoarea masurilor populiste, numai bune sa atraga voturi, comunitatea internationala de afaceri cere garantii ca anul acesta nu vor mai fi inregistrate derapaje si ca indicatorii macroeconomici vor fi realizati. O astfel de garantie ar fi, evident, semnarea acordului cu FMI. Totodata, incheierea aranjamentului cu Fondul este un semn asteptat si de piata externa de capital si se traduce prin conditii mai bune de imprumut pentru Romania. Daca in 2002 emisiunea de bonduri, in valoare de 700 de milioane de euro, a avut o dobanda de 8,5%, in 2003 tara noastra a iesit pe piata la o dobanda de 5,75%, cu 2,75% mai mica decat cea din anul precedent. Cum si anul acesta avem nevoie sa ne finantam deficitul prin imprumuturi de pe pietele externe, semnarea acordului ne-ar putea ajuta sa obtinem bani la o dobanda poate si mai buna, reducandu-se din costurile creditului.De acordul cu FMI mai depinde si credibilitatea de care ne vom bucura in fata organismelor financiare externe. Ratingurile de tara vorbesc destul de bine celor care vin sa investeasca in Romania despre riscurile la care trebuie sa se astepte. In plus, ele influenteaza costurile de refinantare pentru bancile romanesti. Chiar daca au actionari din randul grupurilor financiare internationale puternice, cotate in strainatate cu ratinguri de risc minim, pentru activitatea din Romania bancile nu vor putea obtine cotatii mai bune decat ratingul tarii. Iar acesta se va reflecta ulterior in costul de atragere a resurselor financiare si deci in dobanzile la credite.
Masuri obligatorii
Programul asupra caruia Finantele si FMI au convenit ar trebui sa se deruleze pe o perioada de doi ani. Unul dintre principalele obiective ar fi reducerea ratei inflatiei la 9% in 2004, 6% in 2005 si 5% in 2006. Totodata, autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa mentina deficitul contului curent in limita a 5,5% din PIB si sa obtina o crestere economica medie anuala de 5%. Finantele ar mai trebui sa reduca deficitul balantei publice in 2004 cu 1,25% din PIB, prin diminuarea deficitului cvasi-fiscal si a celui bugetar.Aceste rezultate vor putea fi atinse doar printr-o politica salariala si monetara prudente. Mai exact, salariul minim pe economie va trebui mentinut la 2,8 milioane de lei, in timp ce cresterea salariala medie nu va putea depasi 9% anul acesta. In plus, 23.000 de angajati din sectorul public urmeaza sa fie concediati.Programul mai prevede si reducerea fiscalitatii, dar de-abia incepand cu 2005. Astfel, contributiile sociale ar trebui sa scada la 44-45% pana in 2006, comparativ cu 49,5% in prezent. Impozitul pe profit ar putea ajunge la 20% in 2006, fata de 25% acum, in paralel cu o crestere a impozitului pe dividende.

Ce a ramas nerezolvat la negocieri
· Marimea deficitului bugetar din acest an nu a fost prinsa in Memorandumul de intelegere cu Fondul. Reprezentantii FMI doresc includerea in buget a cheltuielilor aferente proiectelor de infrastructura in parteneriat public-privat, in vreme ce Finantele sustin inregistrarea acestor cheltuieli in afara bugetului, dupa modelul Uniunii Europene.
· Finantarea deficitului de cont curent ramane unul dintre punctele sensibile.
· FMI doreste privatizarea, pana la finele acestui an, a celei mai mari companii romanesti – Petrom, respectarea graficului de privatizare stabilit pentru utilitati si reforma sectorului energetic. Usor de spus, greu de facut. Pana acum, autoritatile au gasit scuze si motive pentru a amana in cateva randuri vanzarea Petrom.
· si FMI si UE cer reducerea arieratelor. Finantele au recunoscut ca este o problema reala si au anuntat ca un colectiv de specialisti va face o analiza a acestei tare. In schimb, diminuarea arieratelor presupune masuri stricte de reforma, dificil de realizat intr-un an electoral.