Banii albi pentru zile negre au miza politica
Inconsecventa politicienilor ne costa scump. In 1995, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, organism al Bancii Mondiale, a dat guvernului pedeserist 55,4 milioane de dolari pentru proiectul privind forta de munca si protectia sociala. Din acest imprumut, un milion de dolari a fost alocat pentru asistenta tehnica necesara elaborarii legislatiei privind sistemul de pensii capitalizate. Ea includea toate componentele schemei de pensii obligatorii si optionale. Suma a fost rotunji
Inconsecventa politicienilor ne costa scump. In 1995, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, organism al Bancii Mondiale, a dat guvernului pedeserist 55,4 milioane de dolari pentru proiectul privind forta de munca si protectia sociala. Din acest imprumut, un milion de dolari a fost alocat pentru asistenta tehnica necesara elaborarii legislatiei privind sistemul de pensii capitalizate. Ea includea toate componentele schemei de pensii obligatorii si optionale. Suma a fost rotunjita cu peste un milion de dolari donati de miliardarul Soros si 500 de mii de dolari proveniti de IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale). Contributii substantiale au provenit si de la alte institutii financiare internationale interesate sa intre in afacerea cu pensii private. Fondul astfel pus la bataie a insumat patru milioane de dolari.
Banii au incaput pe mana Ministerului Muncii, care s-a ocupat de organizarea licitatiei pentru crearea echipei ce urma sa puna la punct legislatia. Fundatia Pro Democratia a fost castigatoarea milionului de dolari. Restul de trei milioane de dolari, bani nerambursabili, a fost folosit pentru promovarea reformei si sensibilizarea populatiei fata de fondurile private de pensii.
Creierul „operatiunii pensii” a fost profesorul multimiliardar de la Harvard, Georges de Menil. Sub indrumarea lui au fost pregatiti si au lucrat specialisti din Ministerul Muncii, Banca Mondiala si firme de consultanta. In 1999, intreaga legislatie a pensiilor a fost terminata. La prima vedere, banii au fost cheltuiti cu folos. Guvernul Isarescu a reusit sa adopte pensiile universale private prin ordonanta de urgenta. Viitorul executiv trebuia sa puna in functiune sistemul creat. Nu s-a intamplat astfel. Legislatia fondurilor universale de pensii a fost abrogata, mai mult, reforma sistemului de pensii a fost luata de la capat. Au fost numiti alti oameni si platiti din nou, de data aceasta din bani publici, pentru a concepe un alt cadru legislativ. „Din punctul nostru de vedere, imprumutul pe care romanii il platesc din greu, este irosit. Banii nu si-au atins scopul”, este parerea vicepresedintelui sindicatului Cartel Alfa, Petru Dandea. Oficialii au alta parere. Florentina Stefanescu, sefa Directiei de comunicare a Casei Nationale de Pensii, afirma ca tot ceea ce se concepe acum in materie de reforma a pensiilor „este urmarea experientei acumulate de specialistii din minister si de cei pregatiti din banii imprumutati de la Banca Mondiala”. O pozitie oarecum similara o are si finantatorul. Richard Florescu, Project Officer la Banca Mondiala. El sustine ca „fondurile nu sunt irosite, ele se regasesc in ce se intampla acum in minister”. Dar recunoaste ca proiectele de legi la care se lucreaza sunt altele decat cele initiale.
Indirect, afirmatia se confirma. Constantin Olteanu, directorul directiei de coordonare a proiectelor cu finantare externa din Ministerul Muncii si Solidaritatii, ne-a declarat ca „in cadrul asistentei tehnice pentru care s-a alocat imprumutul Bancii Mondiale s-au facut, printre altele, simulari economice, demografice si financiare necesare unui sistem de pensii capitalizat si a fost elaborat un proiect de lege pentru implementarea fondurilor universale de pensii”. Numai ca in acest moment proiectul nu mai exista. In locul lui si din bani de la buget, deci o cheltuiala in plus, este promovata schema pensiilor ocupationale, schema in care sindicatele isi gasesc locul dorit.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





