Pe o scenă de teatru, în lumina reflectoarelor. La propriu! Aşa şi-au prezentat reprezentanţi ai băncilor poziţia faţă de rolul sectorului bancar în accesarea fondurilor europene. Conform vorbitorilor, băncile sunt foarte lichide, bani sunt disponibili pentru a fi puşi la lucru, însă mediul antreprenorial trebuie să vină cu proiecte convingătoare pentru a primi şi co-finanţare bancară. Instituţiile de credit sunt interesate de proiectele care aduc productivitate şi au în vedere o verificare foarte riguroasă a categoriilor de antreprenori pentru a preveni eventuale fraude precum cele din „dosarul bancherilor”.

„Bani avem. (…) Trebuie să avem pe cine să finanţăm”, a declarat ieri Ramona Ivan, Director Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale la CEC Bank, în cadrul unei conferinţe organizată de Banking News, în parteneriuat cu Asociaţia Română a Băncilor şi trei instituţii de credit. Băncile vin în faţa mediului antreprenorial, însă mesajul trebuie să fie corect: „Nu sunt bani pentru orice. Nu sunt bani pentru toată lumea. Trebuie să ştii ce vrei.” În primul rând, intreprinzătorii trebuie să creadă în proiectele lor şi băncile îi vor prefera oricând pe cei care spun că oricând ar fi demarat afacerea chiar şi dacă nu ar fi avut la dispoziţie banii din granturile europene. De asemenea, ei trebuie să vină şi să pună la bătaie proporii lor bani. Trebuie să fie banii pentru diferenţa de co-finanţare, pentru partea de proiect care este neeligibil şi încă pe atât pentru socoteala din târg care nu se potriveşte cu cea de acasă, a mai averizat Ivan.

Bani din credit vărsaţi peste banii europeni

Neimplicarea sectorului bancar în absorbţia fondurilor europene reprezintă un mit, spune Leonard Cornoiu, Director Direcţia Programe Europene la Banca Transilvania. El a declarat că pentru fiecare euro plătit de Bruxelles va fi disponibil un alt euro plătit de bănci ceea ce este semnificativ.

Asupra efectului de multiplicare a vorbit şi Loredana Răutu, şef departament Programe de Finanţare, Direcţia Sector Public şi Finanţarea Infrastructurii la BCR. În proiectele europene se anticipează un nivel mai ridicat de utilizare a instrumentelor financiare, iar pe unele segmente banii din credit ar putea fi de două ori sau chiar de cinci ori mai mari decât cei veniţi din finnaţările nerambursabile de la Uniunea Europeană.

Productivitatea, înaintea creării locurilor de muncă

Creditarea pentru proiectele cu bani comunitari va presupune şi o mutare a accentului către productivitate şi susţinerea exporturilor, în contrast cu accentul pus anterior pe crearea de locuri de muncă şi creşterea cifrei de afaceri, mai spune Răutu. Sub acest aspect, finanţările BCR merg în proporţie de 80% către zonele de producţie şi 20% pentru infrastructura socială (apă, drumuri, resurse umane).

Şi Banca Transilvania insistă pe investiţiile în echipamente, construcţii, modernizări, chiar dacă nici programele de training nu trebuie subestimate pentru valoarea adăugată pe care o vor aduce ulterior, a spus Cornoiu, răspunzând la o întrebare a Capital privind proporţia dintre finanţările pentru proiectele care livrează bunuri şi servicii nemijlocite şi cele care includ oferte mai greu de cuantificat sub aspectul eficienţei lor.

Băncile, ar urma să fie, de asemenea, atente ca să nu acorde finanţări unor entităţi care tentate de fraudarea banilor europeni, mai spune Ramona Ivan. Un fapt îmbucurător este că în ultima perioadă se observă o creştere a calităţii proiectelor care vin către evaluarea bancară. „Majoritatea clienţilor care vin la noi ştiu ce vor”, a mai afirmat reprezentanta CEC Bank.

Te-ar putea interesa și: