În ce investesc banii bogații lumii? Iancu Guda: Nu trebuie să te pricepi, mandatezi un fond de investiții

Investițiile în artă nu mai sunt doar pentru colecționari pasionați sau oameni cu bugete uriașe. Specialiștii explică cum această piață poate fi accesată și de investitorii obișnuiți, cu sume moderate și fără experiență în domeniu. Iancu Guda oferă detalii clare despre variantele disponibile, diferențele dintre achiziții directe și investițiile prin fonduri și ce randamente pot fi obținute. Piața de artă nu este lipsită de riscuri, dar poate aduce stabilitate în perioade economice dificile. Analizele arată că, pe termen lung, rezultatele sunt comparabile cu alte forme de investiții, dacă sunt urmate câteva reguli esențiale.

Iancu Guda ne spune cum poate fi accesată piața de artă fără expertiză

Investiția în artă nu se limitează la cunoscători sau colecționari experimentați. Iancu Guda explică faptul că există două modalități principale de a intra pe această piață: direct și indirect.

Metoda directă presupune cunoașterea profundă a pieței, participarea la licitații și o bună intuiție privind valoarea viitoare a lucrărilor. Acest tip de achiziție este, de regulă, preferat de pasionați sau de cei cu resurse financiare mai mari, dispuși să anticipeze creșterea valorii unor artiști aflați la început de drum.

Pentru cei care nu au timp sau expertiză, există varianta indirectă. Aici, investitorul mandatează administrarea banilor către fonduri specializate, care achiziționează lucrări și colecții în numele clienților.

„Poți să pui sume mici de bani, câte 100 de lei pe lună, îți dau lichiditate, poți să cumperi oricând, poți să vinzi oricând, ai volatilitate mai mică, adică nu fluctuează prețul așa de puternic”, explică specialistul la IQ Financiar.

Avantajul acestui model este că riscurile și costurile logistice, cum ar fi depozitarea și asigurarea, sunt preluate de fond.

Astfel, piața devine accesibilă pentru cei care vor diversificare, dar nu au disponibilitatea de a învăța detalii complexe despre artă.

„Nu trebuie să te pricepi, e foarte simplu, mandatezi pe alții, un fond de investiții și mergi pe cele mai bune la nivel global”, adaugă Guda.

Pentru investitori, acest tip de expunere înseamnă mai puțină presiune și mai mult control asupra lichidității.

Iancu Guda: La momente de criză câștigurile în artă cresc

Pe plan local și internațional, piața de artă a oferit rezultate variabile. Datele arată că în perioade de criză, precum recesiunea din 2008-2011 sau pandemia din 2020-2022, cererea pentru lucrări valoroase a crescut.

„La momente de criză câștigurile în artă cresc, lumea se retrage din piețele tradiționale de acțiuni, obligațiuni și arta crește cu randamente interesante”, explică expertul.

În restul perioadelor, evoluțiile sunt mai temperate, apropiate de rata inflației. Un reper important pentru investitori îl reprezintă indicii globali.

„Practic, dacă ne uităm la cea mai importantă indice la nivel global, Art Price Index 100, cele mai mari case de licitații care cotează prețurile în ultimul sferc de secol, randamentul mediu anual este de 10%”, spune Guda.

Această valoare, deși impresionantă la prima vedere, nu reflectă câștigul real al investitorului, pentru că trebuie luate în calcul taxele și influența inflației asupra capitalului. După impozitare și corecția pentru inflație, câștigurile reale scad.

„Sigur, plătești și taxe, este și inflația 3, 4, 5% și atunci rămân cu maximum 5-6% pe an, dacă investesc pe termen lung în artă”, precizează el.

În plus, există fonduri care au oferit rezultate remarcabile, cum este Fine Art Fund Group, cu active de peste 500 de milioane de dolari, și alte inițiative inovatoare, precum Artena, bazat pe algoritmi de inteligență artificială, sau Antea Art Investments, specializat în artă contemporană.

Tendințe recentepe piața globală de artă și ajustări ale investitorilor mari

După perioada de creștere accelerată din pandemie, piața globală de artă a intrat într-o fază de temperare.

„În ultimii ani ați văzut că randamentele sunt foarte modeste, pe zona de artă, și asta se întâmplă pentru că piața globală a suferit o contracție severă”, explică Guda.

Creșterea dobânzilor pentru a contracara inflația a mutat interesul investitorilor către alte domenii, cum ar fi acțiunile sau infrastructura, considerate mai profitabile pe termen scurt.

Această evoluție nu a rămas fără efecte asupra segmentului premium al pieței, acolo unde activează colecționarii cu resurse mari și fondurile private cu portofolii diversificate. Scăderea atractivității pieței de artă, pe fondul dobânzilor mai mari și al presiunii inflaționiste, a determinat chiar și cei mai experimentați investitori să își ajusteze strategiile și să reducă riscurile.

„De aceea și bogătașii lumii, care în general au expunere pe această zonă, de multe ori nu doar ca investiție, ci ca ego sau statut social, și-au redus expunerea pe artă de la 24% la doar 15%, conform unei analize de la Wall Street Journal”, menționează specialistul.

Chiar și în acest context, există segmente care rămân atractive. Arta post-war și contemporană, în special, continuă să atragă interes, iar un randament de 5-8% pe termen lung este considerat rezonabil.

„Sunt subsemente interesante care evoluează bine, dar pe termen lung trebuie să înțelegem, arta ne poate duce în un randament real, pragmatic, așteptat cam de 5-8%”, explică Guda.

În final, investițiile în artă rămân o strategie de diversificare, cu perspective moderate, dar stabile.