În lipsa unor măsuri ferme, criza datoriilor publice pornită în Europa riscă să destabilizeze întreaga lume, după cum au avertizat oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului, iar ultima reuniune G20 de la Paris a ajuns la concluzii similare, reprezentanți ai Canadei, Japoniei, Marii Britanii îngroșând rândurile celor care așteaptă o decizie cuprinzătoare din partea Europei la summit-ul din 23 octombrie. În grupul complex al hotărârilor care trebuie luate se află trei direcții: restabilirea încrederii în sistemul financiar european prin recapitalizarea băncilor, clarificarea problemei datoriei Greciei prin stabilirea procentului de pierdere suportat de sectorul privat și construirea de fortificații pentru evitarea contagiunii înspre Italia și Spania, prin utilizarea Fondului de Stabilitate Financiara (EFSF).
Marele subiect de dezbatere îl constituie suma din împrumuturile acordate Greciei de către sectorul privat (în principal de către bănci europene) care nu va mai fi rambursată în final: lupta strânsă este în plină derulare, liderii europeni vizează procente de 40-60%, în timp ce băncile refuză pentru moment un procent peste 30%. „În cele din urmă, sectorul privat ar putea fi forțat să accepte pierderi de peste jumătate din banii acordați statului grec. Aceasta ar face necesară promisiunea fermă de a asigura măcar 200 miliarde euro aport de capital pentru băncile europene implicate. Pentru a confirma că valul de emoție nu afectează piețele datoriilor Italiei și Spaniei – gigantice în raport cu cea a Greciei – fondul EFSF ar putea oferi garanții pentru cei care decid să împrumute aceste două state. Pachetul final ar putea fi anunțat pe 23 octombrie, iar așteptările sunt deja mari”, a arătat Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Economia europeană este deja într-o fază de încetinire, dar o parte dintre vești au arătat că este totuși posibil ca o noua recesiune să fie evitată. Acțiunea hotărâtă de restructurare a datoriei Greciei – dublată de un efort de recapitalizare masiv – ar putea reconstrui o parte din încrederea pierdută de piețele financiare. Împreună cu o politică monetară mai relaxată – atât în Europa, cât și în SUA – economia ar putea înregistra o recuperare în 2012.
„Pentru România, soluționarea crizei europene este foarte importantă: depindem de zona euro prin legături comerciale și financiare și suntem direct interesați de depășirea fazei de criză. Un plan credibil ar ajuta foarte mult la revenirea la normalitate și ar stabiliza țările dezvoltate din Europa, piața noastră esențiala de export, făcând posibilă expansiunea economiei locale cu cel puțin 2% în 2012, în timp ce leul ar putea înregistra din nou o lejeră tendință de apreciere, într-un palier de timp mai lung. Pe de altă parte, lucrurile ar sta cu totul altfel dacă nu sunt oferite semnale coerente și dacă liderii politici europeni dezamăgesc: sectorul bancar european ar fi supus la mari tensiuni, iar economia reală ar suferi din nou un recul greu de suportat de către majoritatea românilor”, precizează Victor Safta.