Banca Mondială: Pagubele aduse clădirilor și infrastructurii Ucrainei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari
Sursa: Dreamstime
La data de 24 februarie, Vladimir Putin a dat ordinul pentru invazia Ucrainei, iar de atunci și până acum, zeci de mii de oameni și-au pierdut viețile. În tot acest timp, pagube de ordinul miliardelor de dolari au fost înregistrate.
Bombardamentele din Ucraina continuă și la momentul actual, iar în tot acest timp, o mare parte din țară este distrusă. Un semnal de alarmă în acest sens a venit de la președintele Băncii Mondiale, David Malpass.
Conform estimărilor făcute de acesta, până la momentul actual, la 8 săptămâni de când Rusia a început invazia, pagubele aduse clădirilor și infrastructurii Ucrainei au ajuns la aproximativ 60 de miliarde de dolari și vor crește și mai mult pe măsură ce războiul continuă, scrie Reuters.
Precizările acestuia au fost făcute în cadrul unei conferințe a Băncii Mondiale, în care s-au discutat nevoile de asistență financiară ale Ucrainei. „Desigur, războiul este încă în desfășurare, așa că aceste costuri sunt în creștere”, a spus Malpass.
Anunțul făcut de președintele Băncii Mondiale pare să fie susținut și de către președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În cel mai recent discurs virtual al său, acesta a vorbit despre costurile mari, dar și despre nevoia de finanțare de care Ucraina are nevoie.
Oficialul declara atunci că Ucraina are nevoie de 7 miliarde de dolari pe lună pentru a compensa pierderile economice cauzate de invazia Rusiei în țara sa. „Și vom avea nevoie de sute de miliarde de dolari pentru a reconstrui toate acestea mai târziu”, a spus Zelenski.
Valorea pagubelor din Ucraina crește constant
În cadrul acelorlași declarații, liderul de la Kiev a făcut și un apel la comunitatea globală în ceea ce privește excluderea rapidă a Rusiei din instituțiile financiare internaționale, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional și altele. Totodată, el mai preciza și că toate țările „trebuie să fie pregătite imediat să rupă toate relațiile cu Rusia”.
În același timp, Zelenski a mai spus că a cerut țărilor care au impus sancțiuni și înghețarea activelor rusești să folosească acești bani pentru a ajuta la reconstrucția Ucrainei după război și pentru a plăti pentru pierderile suferite de alte țări.
Și premierul ucrainean Denys Shmyhal, declara că PIB-ul Ucrainei ar putea scădea cu 30% până la 50%, pierderile directe și indirecte totalizând 560 de miliarde de dolari până în prezent.
Potrivit oficialului ucrainean, în cazul în care conflictul militar nu se va opri, creșterile ar putea ajunge la valori dramatice. „Dacă nu oprim acest război împreună, pierderile vor crește dramatic”, a declarat Shmyhal, subliniind faptul că Ucraina va avea nevoie de un plan de reconstrucție similar Planului Marshall de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a ajutat la reconstrucția unei Europe devastate de război.
Rusia ar trebui să suporte costurile pagubelor
La rândul său, în cadrul conferinței de presă, Yellen a spus că Rusia ar trebui să suporte o parte din costurile de reconstrucție ale Ucrainei, în contextul în care acestea se ridică la valori fără precedent. „Este clar că costurile de reconstrucție, în cele din urmă, în Ucraina vor fi enorme”, a spus Yellen.
De cealaltă parte însă, aceasta a avertizat și în legătură cu ajutorul venit din alte părți. Mai exact, Yellen susține că utilizarea rezervelor confiscate ale băncii centrale ruse în Statele Unite pentru a reconstrui Ucraina ar fi un „pas semnificativ” care ar necesita discuții și un acord cu partenerii internaționali.
„Este ceva la care ar trebui să vă gândiți cu atenție, la ce consecințe poate avea. Nu aș vrea să fac acest lucru cu ușurință”, a spus aceasta.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




