Bacalaureat 2026, Limba și literatura română. Greșeala care-i costă pe elevi 30 de puncte

Bacalaureat 2026. La Limba și literatura română, nu doar ce știi contează, ci și cum scrii și cum îți organizezi ideile în pagină. O simplă greșeală de redactare poate schimba complet rezultatul final.

UPDATE 09:00. A început prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat

La ora 09:00 a început prima probă scrisă din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Candidații susțin luni examenul la Limba și literatura română, organizat în cele 443 de centre de examen din întreaga țară.

Accesul elevilor în sălile de examen a fost permis până la ora 08:30, iar distribuirea subiectelor a început la ora 09:00. Candidații au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea cerințelor, timpul fiind calculat din momentul în care subiectele au fost repartizate în sălile de examen.

Bacalaureat 2026. Limba și literatura română. Greșeala care-i costă pe elevi 30 de puncte

Luni, 29 iunie, absolvenții de liceu susțin proba scrisă la Limba și literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Pe lângă cunoașterea operelor studiate și rezolvarea corectă a cerințelor, un rol esențial în obținerea notei finale îl are modul de redactare, care poate influența semnificativ punctajul. Din totalul de 90 de puncte al lucrării, până la 32 de puncte sunt acordate sau pierdute în funcție de calitatea exprimării, a organizării ideilor, a respectării normelor de ortografie și punctuație, precum și a clarității și lizibilității textului.

La Subiectul I A, care are în total 30 de puncte, 10 puncte sunt alocate formei răspunsurilor. Pentru fiecare dintre cele cinci exerciții se acordă câte 2 puncte pentru redactare: 1 punct pentru formularea răspunsului în enunț sau enunțuri și 1 punct pentru corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație.

În cazul Subiectului I B, din totalul de 20 de puncte, 6 puncte sunt dedicate redactării. Acestea sunt distribuite în funcție de utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare, respectarea regulilor de ortografie și punctuație, precum și a cerințelor de așezare în pagină, lizibilitate și respectare a numărului minim de cuvinte. Astfel, se punctează atât coerența și corectitudinea limbajului, cât și respectarea structurii cerute.

Subiectul al II-lea este notat cu 10 puncte, dintre care 4 sunt alocate redactării. Se urmăresc utilizarea limbii literare, logica înlănțuirii ideilor, precum și corectitudinea ortografiei și a punctuației. Pentru acordarea punctajului este obligatoriu ca răspunsul să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte în mod adecvat subiectul propus.

În cazul Subiectului al III-lea, din totalul de 30 de puncte, 12 sunt destinate redactării. Se evaluează existența structurii textului, cu introducere, cuprins și încheiere, coerența ideilor, abilitățile de analiză și argumentare, utilizarea limbii literare, precum și corectitudinea ortografică și a punctuației. Se acordă atenție așezării în pagină și lizibilității, toate aceste elemente contribuind la evaluarea finală a lucrării.

Cele mai frecvente greșeli făcute de elevi

În redactarea lucrărilor de la examenul de Bacalaureat, există o serie de greșeli frecvente care pot duce la pierderea unor puncte importante, chiar dacă ideile sunt corecte. Una dintre acestea este pleonasmul, adică repetarea aceluiași sens prin cuvinte sau structuri diferite, cum ar fi formulări de tipul „Ion este un țăran sărac și amărât”, în care ideea de sărăcie este reluată inutil.

O altă problemă întâlnită este amestecul de stiluri și registre ale limbii, atunci când într-un același text sunt folosiți termeni aparținând unor niveluri diferite de exprimare, ceea ce afectează coerența și caracterul literar al lucrării. De asemenea, apare frecvent atracția paronimică, situație în care este ales un cuvânt asemănător ca formă, dar incorect în context, cum ar fi utilizarea greșită a expresiei „perspectiva temporară” în loc de „temporală”.

O altă eroare este falsa etimologie, întâlnită mai ales în cazul unor cuvinte preluate din alte limbi, în special din engleză, care sunt folosite pe baza asemănării cu termeni din limba română, dar fără a le cunoaște sensul real. Un exemplu este folosirea cuvântului „vindicativ” cu sensul de „vindecător”, deși acesta înseamnă, de fapt, „răzbunător”.

În redactare pot apărea și probleme de exprimare precum prolixitatea, adică încărcarea textului cu detalii inutile, sau digresiunea, care presupune abateri de la subiect prin explicații suplimentare care nu sunt relevante pentru cerință. Ambele situații sunt problematice deoarece, deși informațiile pot fi corecte, ele nu sunt punctate dacă nu răspund direct sarcinii de lucru.

O greșeală de natură sintactică este anacolutul, care constă în nerespectarea acordurilor și a structurii gramaticale a frazei, cum ar fi în formularea incorectă „Ion, care încerca să se îmbogățească, îi venise ideea să se căsătorească cu Ana”, corect fiind „Lui Ion, care încerca să se îmbogățească, îi venise ideea să se căsătorească cu Ana”.

În final, se întâlnește și abuzul lexical, adică folosirea excesivă a unor categorii de cuvinte, precum neologismele, argoul sau termenii de origine engleză, chiar și în contexte în care nu sunt necesari. În acest caz, se vorbește adesea despre barbarisme, atunci când împrumuturile neadaptate sunt utilizate în mod nejustificat în limba română.

Sfaturi pentru elevi de la o profesoară de Limba și literatura română

O profesoară de Limba și literatura română a vorbit cu cei de la „#diez” despre „examenul maturității”, oferind câteva sfaturi pentru cei care doresc să obțină o notă mare la proba scrisă de la Limba și literatura română.

„1. Când primiți subiectul pentru examenul de bacalaureat, vă recomand să citiți – conștient și atent – toți itemii. De ce? Pentru că deseori vin anumite informații importante chiar din cerințe! Respirați adânc! E important să vă oxigenați creierul!

2. Ar fi bine să aveți un ceas la îndemână. Încadrarea în timp este foarte importantă. Așadar, înainte de orice, gândiți-vă cum să vă repartizați timpul: rezervați mai mult timp răspunsurilor ample (itemilor ce cer răspunsuri de 10-12 rânduri sau eseului de 1-1,5 pagini). Ar fi bine să aveți o ciornă. Schițați câteva idei-ancoră acolo, dar nu tot răspunsul (astfel veți economisi timp).

3. Cele mai frecvente greșeli întâlnite în lucrările candidaților sunt:
— segmentarea greșită a cuvintelor (la trecerea dintr-un rând în altul);
— scrierea greșită a ortogramelor (l-a, n-am, i-au, l-am, i-a, s-a, s-au etc.);
— utilizarea greșită a semnelor de punctuație etc.

Recomand:
1) Până la examenul de bacalaureat să realizați, cu profesorii voștri, câteva dictări ortografice.
2) Repetați regulile de segmentare a cuvintelor!
3) Repetați regulile de utilizare a semnelor de punctuație!

4. Dificultăți întâlnesc elevii la identificarea/numirea/comentarea imaginilor artistice, la încadrarea personajului într-o tipologie umană, la încadrarea textului într-un gen literar (3-4 argumente).

5. Atunci când realizați eseul, ar fi bine să respectați ordinea cerințelor: profesorului-corector îi va fi mai ușor să vă urmărească gândul. Nu uitați că primiți puncte și pentru așezarea în pagină, și pentru lizibilitate! Este bine să nu fie ștersături, tăieturi pe foaia de examen.

6. Fiți inteligenți, creativi și optimiști! În pregătirea pentru examen nu vă recomand să folosiți fără discernământ informații de pe internet (acolo pot fi foarte multe greșeli). Am încredere în voi, sunt convinsă că veți lua examenul!”, a explicat profesoara respectivă.