Avertismentul ONU: Număr record de persoane în sărăcie extremă din cauza pandemiei. Care sunt soluțiile
Dacă revenirea la normal este prelungită şi criza economică persistă, numărul persoanelor care vor trăi în sărăcie extremă va depăși un prag greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă, în condițiile în care organismele internaționale vorbeau, înaintea pandemiei, de ținte privind eradicarea acestui flagel.
Peste 1 miliard de persoane ar putea trăi în sărăcie extremă până în 2030 din cauza efectelor pe termen lung ale pandemiei de coronavirus, potrivit unui studiu publicat joi de ONU.
Această cifră ar putea fi atinsă dacă revenirea la normal este prelungită şi criza economică persistă, aruncând încă 207 milioane de persoane în sărăcie, potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
”Pandemia COVID-19 este un punct critic”
Potrivit unui scenariu „de bază” luând în considerare ratele actuale de mortalitate şi proiecţiile recente de creştere ale Fondului Monetar Internaţional, studiul arată că alte 44 milioane de persoane vor trăi sub pragul de sărăcie în următorii 10 ani.
Cu toate acestea, creşterea sărăciei extreme poate fi evitată, notează PNUD, făcând referire la investiţii în programe de asistenţă socială, guvernanţă, digitalizare şi o economie verde.
„Pandemia COVID-19 este un punct critic şi ceea ce aleg liderii acum ar putea conduce lumea în direcţii foarte diferite”, a declarat administratorul PNUD Achim Steiner într-un comunicat de presă.
„Avem ocazia să investim într-un deceniu de acţiuni care nu numai că ajută oamenii să se recupereze după COVID-19, dar restabileşte calea de dezvoltare a omenirii şi planetei către un viitor mai corect, mai rezistent şi verde”, a notat el.
Economia verde
Economia verde reprezintă activitatea economică bazată pe conceptul dezvoltare durabilă, pe utilizarea resurselor naturale regenerabile, reducerea consumului de hidrocarburi, unul dintre obiectivele importante fiind protecția mediului.
Alte obiective constau în managementul apei și al deșeurilor, precum și cel teritorial – agricultură ecologică, conservarea habitatului, împăduriri.
Economia verde implică anumite modificări structurale. Astfel, sunt avantajate sectoare ca: fabricarea de celule solare, de turbine eoliene, de celule de combustie, de biciclete, plantarea arborilor, parcuri eoliene.
Industriile dezavantajate sunt: cele extractive (cărbune, țiței), centralele nucleare, fabricarea produselor de unică folosință, fabricarea automobilelor, defrișarea pădurilor.
Printre profesiile favorizate se pot enumera: silvicultor, hidrolog, geolog, arhitect, eco-economist, inginer în domeniile turbinelor eoliene și celulelor solare.
Lucrez de niște ani buni în presă, zonă în care am intrat de bună-voie și nesilit de nimeni, împins de pasiune, după ce am renunțat la o carieră în mediu financiar-bancar. Nu știu dacă presa a câștigat ceva cu mine activând în rândurile jurnaliștilor, cert e că mediul financiar-bancar nu a pierdut nimic, după plecarea mea. Economist de profesie, reușesc încă să privesc mass media ca pe un hobby, e adevărat, plătit, în ciuda numeroaselor și amplelor schimbări care au avut loc în ultimii zece ani - cel puțin. Am scris pe mai multe domenii, dar preferatele mele rămân economia și satira, pentru că niciodată nu mi-au plăcut oamenii care se iau prea în serios.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





