Italia a plătit marţi dobânzi record, de aproape 8%, pentru a vinde obligaţiuni guvernamentale cu maturitatea la trei ani, un nivel considerat nesustenabil pe termen lung.
În schimb, emsiunea de obligaţiuni guvernamentale italiene s-a bucurat de o cerere susţinută, astfel că autorităţile de la Roma au reuşit să obţină 7,5 miliarde euro de pe piaţă, aproape de zona superioară a intervalului ţintit, de 5-8 miliarde euro.

Concret, Trezoreria italiană a vândut titluri de stat pe trei ani în valoare de 3,5 miliarde de euro, obligaţiunile pe 10 ani în valoare de 2,5 miliarde de euro şi obligaţiuni cu maturitatea în 2020 în valoare de 1,5 miliarde de euro.

Randamentele pentru obligaţiunile pe trei ani au atins nivelul record de 7,89%, cu 2,96 puncte procentuale mai mult decât la precedenta emisiune. În cazul obligaţiunilor pe 10 ani, randamentele au crescut până la 7,56%, cu 1,5 puncte procentuale mai mult decât luna trecută.

Cererea pentru bondurile pe trei ani a fost de 1,5 ori mai mare decât oferta iar în cazul titlurilor de 10 ani raportul bid-to-cover a fost de 1,34. La precedenta emisiune raportul cerere-oferta a fost de 1,35 ori în cazul titlurilor pe trei ani şi de 1,27 ori pentru titlurile pe 10 ani.

Analiştii consideră că aceste randamente sunt nesustenabile pe termen lung având în vedere că datoria Italiei se ridică la aproximativ 1.900 miliarde de euro, aproape 120% din Produsul Intern Brut.
Fondul Monetar Internaţional a dezminţit marţi, pentru a treia oară în trei zile, că ar purta discuţii cu Italia şi Spania pentru un eventual împrumut acordat vreuneia din aceste ţări.
Sarkozy şi Merkel către Monti: prăbuşirea Italiei ar însemna "sfârşitul monedei euro"

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, şi-au reafirmat joi ‘sprijinul pentru Italia, declarând că sunt conştienţi că o prăbuşire a Italiei va conduce inevitabil la sfârşitul zonei euro, ceea ce va implica o stagnare în procesul de integrare europeană cu consecinţe imprevizibile’.
Roubini: Datoria Italiei trebuie restructurată cu 25%
Pornind de la ideea că nesustenabilitatea datoriei publice a Italiei este un fapt din ce în ce mai clar, economistul Nouriel Roubini face, pentru Financial Times, o analiză din care reiese că singura soluție pentru evitarea unei noi crize europene a datoriilor suverane (așa cum a fost cea a Greciei) este restructurarea cu 25% a banilor pe care italienii îi datorează. Restructurare care implică acceptarea de către finanțatorii privați a unor noi pierderi.

Datoria publică a Italiei, care se ridică la 1.900 miliarde euro și reprezintă 120% din PIB, va trebui redusă cât mai rapid până la un procent de 90% din PIB pentru a putea fi suportată în viitor de economia italiană. Acest lucru nu va fi însă posibil decât prin implicarea sectorului privat după modelul Greciei, adică va trebui acceptată reducerea datoriei cu până la 25%, conform economistului Nouriel Roubini. Iar cum 40% din datorie este deținută de creditori străini, o parte a costurilor vor trebui suportate și de aceștia.
Băncile îşi pregătesc planurile de urgenţă în eventualitatea prăbuşirii euro

Bancherii se pregătesc pentru ce e mai rău. Unele dintre cele mai mari bănci mondiale lucrează deja la planuri B în eventualitatea prăbuşirii zonei euro. Scenariile acestora vin după ce în ultimele zile au existat tot mai mult declaraţii referitoare la un default european.

Cotidianul american scrie că băncile pregătesc un plan de urgenţă în eventualitatea prăbuşirii euro.  În timp ce liderii europeni susţin că nu este încă nevoie să se pregătească un plan B, unele dintre cele mai mari bănci mondiale şi autorităţile de supraveghere ale acestora pregătesc un astfel de plan.

”Nu trebuie să ignorăm perspectiva unei ieşiri dezordonate a unor ţări din zona euro”, a declarat Andrew Bailey, funcţionar în cadrul Autorităţii Serviciilor Financiare din Marea Britanie.