Avertisment pentru proprietarii de apartamente. Aveți nevoie de dovezi. Sesizările nejustificate atrag dosar penal sau chiar închisoare

O pagină de consultanță pentru asociațiile de proprietari avertizează despre creșterea plângerilor penale fără temei și explică riscurile legale la care se expun proprietarii care depun sesizări nejustificate.

Avertisment transmis către proprietarii care depun sesizări

Avocatul Gelu Pușcaș atrage atenția asupra numărului tot mai mare de sesizări penale considerate nefondate. Potrivit mesajului publicat, multe plângeri sunt depuse din supărare, pe baza unor informații auzite sau chiar cu scopul de a bloca activitatea asociației.

În comunicare se menționează articolul 268 din Codul Penal, care reglementează infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare. Conform prevederilor legale, depunerea unei sesizări penale știind că fapta reclamată nu este reală poate fi sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Mesajul subliniază că o plângere inventată „nu este o joacă” și poate duce direct la un dosar penal.

„Ce nu știu mulți proprietari atunci când depun plângeri peste plângeri.

În ultima perioadă, mulți administratori și președinți de asociații reclamă același lucru: valuri de sesizări penale nefondate, formulate doar din supărare, din auzite sau, mai grav, din dorința de a bloca activitatea asociației.

Dar puțini cunosc riscul real.

Art. 268 Cod Penal – Inducerea în eroare a organelor judiciare

Sesizarea penală, făcută prin denunț sau plângere, cu privire la existența unei fapte prevăzute de legea penală ori cu privire la săvârșirea unei astfel de fapte de către o persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Cu alte cuvinte, plângerea penală inventată nu este o joacă. Poate duce direct la dosar penal și chiar la închisoare”, se arată în postare.

Riscurile penale și civile pentru cei care formulează plângeri nejustificate

În postare se explică faptul că dreptul de a depune o plângere penală nu trebuie confundat cu posibilitatea de a abuza sistemul judiciar. Se arată că judecătorii și procurorii au semnalat situațiile în care accesul liber la justiție este folosit greșit, în special atunci când sunt depuse cereri repetate fără temei sau sesizări menite să blocheze activitatea unei persoane.

Mesajul indică faptul că folosirea cu rea-credință a acestui drept poate fi dovedită chiar și pe baza unui singur act procesual, nu doar printr-o serie de plângeri consecutive.

Pagina mai avertizează că proprietarii care depun plângeri penale repetate, fără dovezi clare și bazate pe supoziții personale, pot ajunge ei înșiși să fie cercetați penal pentru inducerea în eroare a organelor judiciare.

Pe lângă sancțiunea penală prevăzută de lege, mesajul menționează că pot apărea și forme de răspundere civilă, în funcție de consecințele produse de sesizările nefondate.

„Dreptul de a te adresa organelor judiciare nu înseamnă dreptul de a abuza sistemul.

Judecătorii și procurorii au atras atenția: accesul liber la justiție poate deveni foarte ușor un abuz, mai ales atunci când apar cereri repetate fără temei, sesizări care urmăresc doar blocarea activității cuiva, plângeri fabricate pentru a face probleme sau acțiuni prin care se încearcă obținerea unor drepturi necuvenite.
Folosirea cu rea-credință a acestui drept trebuie dovedită, dar poate rezulta chiar și dintr-un singur act procesual, nu doar dintr-o serie de acțiuni repetate.

Concluzie pentru proprietarii care bombardează instituțiile cu plângeri

Dacă formulezi plângeri penale repetate, fără dovezi, bazate pe supoziții personale sau pe fapte inventate, riști să devii tu cel cercetat penal pentru inducerea în eroare a organelor judiciare.

Și nu e vorba doar de sancțiune penală, ci pot apărea și răspunderi civile”, se mai arată în postare.

Diferența dintre plângerile nefondate și plângerile mincinoase. Ce spune legea

Trebuie clarificat însă că nu orice plângere respinsă sau clasată duce automat la dosar penal pentru inducerea în eroare a organelor judiciare. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate, iar Codul Penal prevede condiții clare pentru ca o persoană să fie trasă la răspundere.

O plângere este considerată nefondată atunci când: fapta reclamată nu poate fi dovedită sau probele sunt insuficiente sau cele sesizate nu sunt infracțiuni. Dar autorul plângerii acționează cu buna-credință, convins fiind că a avut loc o faptă ilegală.

În aceste situații, NU există răspundere penală, NU se aplică art. 268 Cod penal, iar plângerea este clasată fără consecințe pentru autorul ei.

Dreptul de a formula plângeri penale este garantat. O persoană nu poate fi pedepsită pentru simplul fapt că a sesizat o posibilă infracțiune, chiar dacă aceasta nu se confirmă.

Când intervine art. 268 Cod penal – inducerea în eroare a organelor judiciare

Infracțiunea apare doar dacă sunt îndeplinite, împreună, două condiții:

• Persoana știe că fapta nu există sau că acuzatul este nevinovat
• Plângerea este făcută intenționat pentru a determina o anchetă sau pentru a crea probleme

Cu alte cuvinte, trebuie dovedită rea-credința și intenția de a minți. Doar atunci fapta devine infracțiune și se poate ajunge la amendă penală sau închisoare de la 6 luni la 3 ani.

În practică, este dificil de dovedit intenția. Majoritatea plângerilor clasate nu generează acest tip de dosar.

Deși legea permite, teoretic, ca reaua-credință să rezulte și dintr-un singur act, în practică procurorii analizează contextul complet. De asemenea, trebuie să existe indicii clare ale minciunii deliberate. Simpla eroare, supărare sau interpretare greșită a situației nu constituie infracțiune.