Potrivit declarațiilor făcute de secretarul general al NATO, ar exista un risc tot mai mare ca Beijingul să atace Taiwanul, iar în același timp, Moscova să lanseze o ofensivă împotriva teritoriului NATO, într-un plan coordonat menit să slăbească apărarea Alianței.

NATO analizează scenarii de cooperare între Rusia și China

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin, alături de cancelarul german Friedrich Merz. Rutte a sugerat că, într-un asemenea scenariu, liderul chinez Xi Jinping ar putea cere sprijinul Rusiei, prin declanșarea unui conflict în Europa, astfel încât NATO să fie distrasă în momentul unui posibil atac asupra Taiwanului.

Într-un interviu acordat anterior publicației The New York Times, Mark Rutte a detaliat scenariul potrivit căruia liderul chinez i-ar putea cere explicit lui Vladimir Putin să țină Europa ocupată în cazul unei acțiuni împotriva Taiwanului. În analiza sa, Rutte a arătat că China își consolidează constant forțele armate, deținând deja mai multe nave decât Statele Unite și urmând să-și extindă flota și mai mult până în anul 2030. În plus, China dezvoltă mii de focoase nucleare, ceea ce reflectă o strategie militară de amploare, orientată nu doar către parade sau demonstrații de forță simbolice, ci către o utilizare concretă a acestor resurse.

„Există un risc tot mai mare ca, înainte de a lansa un atac asupra Taiwanului, Xi Jinping, preşedintele Chinei şi secretarul general al Partidului Comunist Chinez, să-l sune mai întâi pe partenerul său mai puţin important în toate acestea, pe Vladimir Vladimirovici Putin, pentru a-i cere să ne ţină ocupaţi în Europa”, a declarat Rutte, conform EFE.

În ceea ce privește comportamentul internațional al Chinei, secretarul general al NATO a menționat că regiunile transatlantică și Indo-Pacific devin din ce în ce mai interconectate. Acest proces este alimentat și de implicarea Coreei de Nord în conflictul din Ucraina, unde participă activ de partea Rusiei. Totodată, China sprijină Moscova prin ocolirea sancțiunilor internaționale și prin furnizarea de bunuri cu dublă utilizare, în timp ce Iranul contribuie la eforturile rusești prin tehnologia sa de drone.

„Evaluarea noastră este următoarea: China îşi sporeşte forţele armate. Acum are mai multe nave decât Statele Unite şi va avea şi mai multe până în 2030. Acum au mii de focoase nucleare. Toate acestea nu sunt pentru a organiza parade militare la Beijing, ci pentru a fi folosite. Ştim că ambiţia Chinei este, într-un fel sau altul, să preia controlul asupra Taiwanului”, a adăugat Rutte.

Mark Rutte
SURSĂ FOTO: X

Creșterea capacităților militare ale Chinei este monitorizată de Alianță

Rutte a adus în discuție și faptul că Rusia utilizează frecvent zeci de drone Shahed, de fabricație iraniană, în războiul din Ucraina, iar soldații nord-coreeni sunt implicați direct în luptele alături de forțele ruse. În acest context, secretarul general al NATO a subliniat importanța acordului semnat la Haga, prin care se angajează creșterea cheltuielilor de apărare ale Alianței la 5% din buget. Scopul acestei decizii nu este simbolic, ci se bazează pe conștientizarea unui pericol real, prezent și în continuă evoluție.

În cadrul aceleiași conferințe, cancelarul german Friedrich Merz a susținut poziția exprimată de Rutte, afirmând că Germania este pregătită să-și îndeplinească obligațiile față de NATO, nu doar pentru a răspunde așteptărilor Alianței, ci pentru a-și întări propria securitate și pe cea a Europei. Merz a reafirmat angajamentul țării sale de a aloca 3,5% din bugetul național pentru apărare până în anul 2029.

Pe fondul acestor declarații, Germania și-a reafirmat ambiția de a deveni liderul militar al Europei. Cancelarul Merz a declarat că aliații și Europa se pot baza pe Germania, iar țara sa își va asuma un rol central în consolidarea componentei europene a NATO în anii următori. Această direcție strategică vine într-un moment în care Germania a sărbătorit 70 de ani de la aderarea la NATO. La evenimentul comemorativ au participat, alături de Rutte și Merz, ministrul german de externe Johann Wadephul și ministrul apărării Boris Pistorius.