Avertisment dur al Consiliului Fiscal! În 2021, deficitul bugetar va fi imens. Previziuni sumbre
Avertisment dur și extrem de îngrijorător al celor de la Consiliului Fiscal! Vor fi mari probleme în 2021. Deficitul bugetar va fi imens, previziunile sunt sumbre. Acesta ar putea depăși 7,5% din PIB.
România va avea mari probleme anul viitor. Trebuie să ne așteptăm la cele mai negre cifre. Punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puţin 7,5% din PIB, chiar în condiţiile unei reveniri a economiei, prognozată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză la 4,9% pentru anul viitor, consideră reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Avertisment dur al Consiliului Fiscal!
În opinia lor, această situaţie reclamă o prudenţă sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară şi identificarea din timp a unei strategii graduale şi coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate.
„Având în vedere scenariul de bază al CF caracterizat de o scădere a PIB real cuprinsă între 4 şi 6%, estimarea de deficit bugetar pentru 2020 este cuprinsă între 8,6-9,4% din PIB. În acest context economic, sanitar şi electoral, caracterizat de incertitudini neobişnuit de mari nu pot fi excluse evoluţii mai nefavorabile decât cele anticipate în acest moment.
Punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând expirarea măsurilor temporare şi revenirea economiei prognozată de CNSP – creştere economică de 4,9% pentru anul 2021. Aceste perspective ale bugetului public reclamă o prudenţă sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară şi identificarea din timp a unei strategii graduale şi coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate”, potrivit opiniei Consiliului Fiscal cu privire la cea de-a doua rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020.
Cu ocazia opiniei sale asupra primei rectificări bugetare pe anul 2020, CF nota majorarea abruptă a necesarului de finanţare al României de la circa 8,6% din PIB în anul 2019 la niveluri cuprinse între 11% şi 14,3% pe fondul adâncirii abrupte a deficitului bugetar. De asemenea, CF a arătat provocările majore comportate de identificarea unor surse de finanţare într-un asemenea cuantum.
În condiţiile noilor parametri bugetari, dimensiunea necesarului de finanţare publică al României în anul 2020 este de circa 13% din PIB, atrage atenţia CF.
„CF apreciază reuşita în asigurarea finanţării în largă măsură a deficitului bugetar şi a refinanţării datoriei publice pentru anul 2020 în acest context extrem de complicat. La acest rezultat au contribuit şi menţinerea ratingului suveran de către principalele agenţii de rating, măsurile de politică monetară ale BNR şi ale celor mai importante bănci centrale la nivel global, dar şi acţiunile întreprinse de Comisia Europeană.
Putem aminti în acest sens programul SURE prin care România beneficiază de finanţare în cuantum de 4 miliarde de euro în condiţii avantajoase în contul măsurilor de sprijin al pieţei muncii adoptate de România după izbucnirea pandemiei de COVID-19.
Costurile de finanţare în monedă naţională au revenit la nivelurile pre-pandemie, în timp ce costurile aferente emisiunilor recente de pe pieţele internaţionale au fost în creştere faţă de anii anteriori, dar în limite rezonabile ca nivel absolut. Costurile sunt însă considerabil peste ale altor state din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) din cauza dezechilibrelor structurale.
Ca element pozitiv putem aprecia recentele emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, unele dintre acestea fiind realizate prin intermediul bursei de valori care s-au dovedit un succes. Deşi încă au o pondere mică în total sume atrase, emisiunile regulate şi facilitatea accesului la achiziţionarea titlurilor de stat pot conduce la o contribuţie mai consistentă a populaţiei la acoperirea necesarului de finanţare”, spune CF.
Deşi acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, mult mai problematică ar putea fi acoperirea acestuia pe termen mediu, atrag atenţia economiştii.
„Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera pentru o perioadă îndelungată niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă regulile fiscale în UE vor rămâne suspendate şi în 2021. Capacitatea de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice care ajunge la scadenţă reprezintă o constrângere foarte ‘dură’ asupra politicii fiscal-bugetare.
În acest context, o corecţie care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar şi care să ancoreze aşteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare este obligatorie. Anunţarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puţin revenirea economiei”, spune CF.
Numele meu este Zamfirescu Ionuţ Gabriel. Am o experienţă de aproape 20 de ani în presa scrisă, dar şi în televiziune. Aventura din lumea presei a început ca o pasiune nebună pentru sport, în general şi pentru fotbal, în special. Când încă eram pe băncile facultăţii am intrat prima oară în redacţia ziarului ProSport şi nu am mai plecat de acolo decât după ani buni. Abia în 2007 am decis să spun adio presei scrise şi să încerc să desluşesc tainele televiziunii. Tot de sport, bineînţeles. După aproape un an la Telesport, am început o nouă aventură de lungă durată la GSPTV. După şase ani grei, aventura din presa sportivă s-a oprit brusc. Am explorat pentru aproape un an şi jumătate mondenul, la Antena Stars, apoi am avut o scurtă aventură în online, la ştiripesurse.ro. După un an de zile în televiziune, la Digi24, am început aventura la capital.ro, unde sunt şi astăzi. După cum bine v-aţi dat seama, sportul, dar în special fotbalul sunt marile mele pasiuni. De pe această listă nu poate lipsi nici eterna politică, cu controversele acesteia.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





