Guvernul propune tăieri de personal și reduceri salariale, deși ASF nu consumă bani de la bugetul de stat
Măsurile de restructurare au fost incluse în proiectul de modificare a legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Ele vizează reducerea resurselor umane și scăderea veniturilor angajaților, în contextul încercării de diminuare a deficitului bugetar.
ASF a atras atenția că instituția nu primește fonduri de la buget, ci dimpotrivă contribuie anual prin transferarea a 33% din veniturile curente. În 2024, aceste plăți au însumat 53,5 milioane de lei, iar pentru 2025 se estimează o contribuție de până la 85 milioane de lei.
„Având în vedere măsurile propuse în proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi unele măsuri pentru eficientizarea activităţii unor autorităţi administrativ autonome, considerăm necesară clarificarea unor aspecte esenţiale referitoare la rolul şi funcţionarea ASF. Măsurile de restructurare a ASF sunt impuse în contextul efortului Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, fără însă ca acestea să aibă ca rezultat îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici, întrucât ASF nu utilizează resurse financiare de la bugetul de stat. Mai mult, ASF este un contributor net la buget, virând contribuţii în valoare de 53,5 milioane de lei, în 2024, şi estimând o contribuţie totală de până la 85 de milioane de lei, în 2025, în baza obligaţiei de a plăti 33% din veniturile curente”, se arată în comunicat.
Riscuri sistemice asupra funcțiilor de reglementare și supraveghere
Conducerea ASF consideră că noile măsuri ar putea slăbi capacitatea instituției de a reglementa, autoriza, controla și supraveghea piețele financiare non-bancare din România. În prezent, domeniile vizate – asigurări, piața de capital și pensii private – funcționează într-un context de complexitate și interdependență fără precedent.
Mai mult, cadrul normativ european s-a extins accelerat, incluzând reglementări privind criptomonedele (MiCA), reziliența digitală (DORA) și utilizarea inteligenței artificiale (AI Act). Toate acestea cer suplimentarea resurselor umane și a expertizei tehnice, nu reducerea lor.
ASF avertizează că diminuarea personalului, mai ales în zona de specialiști, ar afecta imediat stabilitatea piețelor, întrucât expertiza acumulată este greu de înlocuit.
„Într-un astfel de context, imperativul strict cantitativ de reducere a resurselor umane din ASF va afecta, în mod inevitabil şi imediat, capacitatea Autorităţii de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, în condiţiile în care majoritatea covârşitoare a profilurilor de expertiză din ASF sunt în specialitatea domeniului gestionat şi nu de tip suport, în accepţiunea lui clasică. Această structurare este caracteristică instituţiilor de reglementare şi supraveghere financiară din statele membre UE (bănci naţionale, autorităţi naţionale de supraveghere). Mai mult, reducerile salariale substanţiale preconizate ar afecta cu precădere corpul de specialişti, adică exact acea categorie profesională care a acumulat de-a lungul anilor o expertiză indispensabilă pentru a gestiona pieţe financiare de o complexitate aparte. Această expertiză, rezultat al unei formări îndelungate, constituie baza instituţiei în îndeplinirea atribuţiilor sale în raport cu piaţa financiară non-bancară”, explică ASF.
Critici și la nivel european: independența ASF, pusă în discuție
În iulie 2025, instituțiile din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiară au transmis Ministerului de Finanțe din România o poziție comună. Acestea au subliniat importanța păstrării independenței ASF și asigurării resurselor necesare, avertizând că măsurile propuse ar putea afecta conformarea României la standardele europene.
„Aceleaşi preocupări ale ASF au fost clar exprimate şi de către autorităţile din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiară, într-o poziţie comună adresată Ministerului de Finanţe din România, în luna iulie 2025, ca reacţie la iniţiativa Guvernului României de restructurare a ASF. Prin intervenţia lor, autorităţile europene au insistat pe importanţa asigurării independenţei ASF şi a resurselor financiare aliniate nevoilor operaţionale şi circumstanţelor pieţei, aspecte ce fac obiectul evaluării constante a acestor instituţii europene”, conform documentului.
ASF invocă deja reduceri și măsuri de eficientizare adoptate în 2024
Potrivit datelor prezentate, instituția a redus numărul total de posturi la 493 (față de 535 în 2023), revenind la nivelul de acum un deceniu. În același timp, veniturile personalului au scăzut cu circa 20% în 2024. ASF a mai demarat un proces amplu de digitalizare, finanțat din fonduri europene, menit să crească eficiența activității.
Instituția arată că a transmis deja amendamente la proiectul de lege, pentru a păstra capacitatea operațională și pentru a gestiona noile responsabilități care vor apărea din extinderea cadrului de reglementare european.
