Reforma propusă, un pericol pentru independența sistemului judiciar
Magistrații atrag atenția că modificările anunțate de Guvernul Bolojan afectează sever independența justiției. Într-un comunicat dur, aceștia denunță lipsa consultării reale, efectele negative asupra actului de justiție și încălcarea jurisprudenței Curții de Justiție a UE și a recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Potrivit acestora, proiectul de lege a fost impus unilateral de executiv, fără studii de impact, fără o justificare transparentă și cu ignorarea completă a condițiilor reale de muncă din sistemul judiciar românesc.
Ei susțin că astfel de schimbări, promovate sub o retorică populistă, subminează un pilon fundamental al statului de drept și creează un precedent periculos prin tratamentul inechitabil aplicat unei puteri în stat.
(…) Proiectul de lege, promovat şi susţinut necondiţionat de Prim-ministru, nu poate fi acceptat din cauza efectelor negative vădite şi profunde asupra actului de justiţie, stabilităţii şi eficienţei sistemului judiciar.
În acest sens, au arătat, în primul rând, că un proiect de lege vizând statutul magistraţilor, cu consecinţe vătămătoare asupra actului de justiţie şi asupra organizării activităţii de judecată, nu poate fi acceptat în sine, , dar, cu atât mai puţin ar putea fi acceptat, prin impunerea acestuia, de către puterea executivă, fără consultări, fără o expunere de motive bazată pe situaţia reală, prezentată în mod concret, fără studii de impact şi cu desconsiderarea constantă a efectelor nocive asupra resurselor umane din sistemul judiciar pe termen scurt, mediu şi lung”, au scris asociațiile profesionale ale magistraților în comunicatul citat.
Magistrații contestă datele și acuză campania publică negativă
Judecătorii și procurorii afirmă că afirmațiile premierului despre pensionarea la 47–48 de ani sunt false și manipulatoare. Ei subliniază că vârsta legală de pensionare era stabilită la 60 de ani prin Legea 303/2004, iar părăsirea timpurie a sistemului a fost determinată de instabilitatea legislativă repetată.
Conform comunicatului, Ilie Bolojan a ignorat argumentele expuse în întâlnirea cu liderii asociațiilor profesionale, fără a aduce contraargumente și fără a propune soluții alternative. În plus, ei reclamă faptul că sunt ținta unei campanii de „agresivitate fără precedent”, menită să demonizeze magistrații în ochii opiniei publice.
Aceștia acuză că Executivul ignoră faptul că pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă doar 0,1% din totalul pensiilor plătite lunar și doar 2,64% din totalul pensiilor speciale și de serviciu din România. În schimb, guvernul a suspendat doar temporar pensiile speciale ale altor categorii, fără a propune eliminarea lor definitivă.
„Contrar susţinerii publice a premierului, referitor la faptul că asemenea „privilegii”, cum este pensia de serviciu a magistraţilor, nu există în alte ţări europene, asociaţiile noastre profesionale au făcut trimitere expresă la documente ale Comisiei Europene din care rezultă existenţa în multe ţări europene a pensiilor de serviciu acordate puterilor în stat, inclusiv puterii judecătoreşti, incluzând o vârstă mai redusă de ieşire la pensie, perioade de contribuţii mai favorabile, beneficii mai mari recurente.
Premierul a declarat că judecătorii şi procurorii ies la pensie la 47,48 de ani, vârstă prezentată ca regulă generală. Asociaţiile noastre profesionale au subliniat, în primul rând, că vârsta de pensionare de 60 de ani era prevăzută încă în Legea nr. 303/ 2004, dar alternativ cu posibilitatea pensionării înainte, la împlinirea vechimii.
Contrar afirmaţiilor publice ale premierului, timp de peste un deceniu şi jumătate, regulă nu a fost pensionarea la 48 de ani, ci majoritatea magistraţilor alegeau să rămână în activitate o serie de ani după această vârstă”, se arată în comunicatul citat.
Reforma anterioară, ignorată de noul proiect legislativ
Magistrații atrag atenția că o reformă a pensiilor de serviciu a fost deja realizată prin Legea nr. 282/2023, în vigoare de la 1 ianuarie 2024, în urma consultărilor cu Comisia Europeană.
Redeschiderea subiectului fără temei și cu încălcarea principiilor de predictibilitate și securitate juridică este calificată drept „inadmisibilă” de reprezentanții sistemului judiciar.
Aceștia consideră că noile măsuri — ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani, condiția de 35 de ani vechime, plafonul de 70% din venitul net și modificările privind actualizarea pensiilor — sunt disproporționate și aplicate fără o analiză a realității profesionale din instanțe și parchete.
,,Prin Legea nr. 282/ 2023 vârsta de pensionare a fost stabilită la 60 de ani, cu eşalonare. Fără nicio consultare în privinţa eşalonării, noul proiect măreşte vârsta cu 5 ani.
Astfel cum asociaţiile noastre profesionale au subliniat, în mod îndreptăţit şi cu situaţii concrete, dacă Executivul ia unele exemple ale vârstei de pensionare din statele europene, corect, loial şi necesar este să ţină seama şi de volumul de muncă al magistraţilor din acele state, care este indiscutabil mult redus faţă de gradul de supraîncărcare al magistraţilor români.
Prin urmare, se urmăreşte mărirea vârstei de pensionare şi păstrarea în activitate timp de 35 de ani, cu totală ignorare a volumului de muncă al magistraţilor români care este vădit mare decât al celor din ţările membre UE. ”, se arată în comunicatul citat.
Apel final pentru retragerea proiectului
În concluzie, asociațiile profesionale cer retragerea de urgență a proiectului de lege, avertizând asupra consecințelor grave asupra eficienței și independenței sistemului judiciar.
Magistrații reamintesc că în multe state europene există regimuri speciale pentru pensiile judecătorilor, cu condiții mai favorabile, tocmai pentru a garanta independența acestei puteri în stat.
Ei atrag atenția că actuala reformă nu respectă niciuna dintre cerințele minime impuse de Comisia de la Veneția: certitudine juridică, predictibilitate, dialog loial, independență financiară și proporționalitate.
