Autostrada Sibiu-Sebeș se intersectează cu un coridor ecologic pentru carnivorele mari și e de așteptat ca urșii să încerce să traverseze. Riscul de accidente este ridicat, iar coliziunea cu un mamifer mare poate avea consecințe extreme pentru șoferi, mai ales la viteze mari precum cele permise pe autostrăzi. 

Autostrada fragmentează un coridor ecologic și, astfel, limitează posibilitățile de deplasare ale urșilor între habitatele lor favorabile. Pentru urși deplasarea este o condiție a supraviețurii: ei au nevoie de mobilitate ca să își găsească hrana, adăpost și pereche, pentru perpetuarea speciei. Instinctul de deplasare pe coridorul pe care ei îl cunosc este mai puternic decât tendința de a evita obstacolele, oricât de oricât de înfricoșătoare pentru un animal sălbatic – inclusiv o autostradă cu zgomotul și pericolele aferente. Deplasarea se intensifică sezonier, toamna și primăvara, înainte și după perioada de hibernare. Tot atunci sporește riscul de accidente. 

Gardurile și pasajele existente nu sunt potrivite pentru urși. Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) a luat măsuri de prevenție în urma accidentelor din luna august, instalând garduri de 1,5 metri înălțime și realizând pasaje subterane pentru animale. 

Rolul gardurilor montate de-a lungul autostrăzii este să oprească ursul să ajungă pe carosabil. Deoarece ursul este un bun cățărător, gardurile trebuie să aibă minim 2.2 metri înălțime deasupra solului, mult mai înalte față de cele actuale de 1.5 metri. Gardurile au nevoie și de o bază solidă care nu permite accesul urșilor pe dedesubt. În plus, trebuie montate și garduri speciale, care să ghideze animalele către ecoducte sau pasajele pentru animale.

Ecoductele sau pasajele pentru animale trebuie să aibă dimensiuni potrivite pentru ca specia vizată să poată traversa. Pentru urși specialiștii recomandă nu pasaje subterane, ci supraterane, adică poduri verzi, de minim 80-120 metri lățime. Pentru că urșii să le folosească aceste ecoducte trebuie să fie bine încadrate în peisaj, astfel încât să le dea animalelor senzația de continuitate a mediului cunoscut. 

Menționăm că există cazuri similare în care gardurile neadecvate au dus la conscințe negative. În Grecia nu s-a ținut cont de comportamentul ursului în planificarea autostrăzii Egnatia și au fost ridicate, în timp, trei tipuri de gard până când au ajuns la soluția finală: un gard de 3 m înălțime deasupra solului. Acesta s-a dovedit a fi cel mai eficient pentru a preveni intrarea urșilor pe autostradă și accidentele.

Sursa: Rador

Te-ar putea interesa și: