Europeana obliga statul sa isi modifice atitudinea fata de rau-platnici. „Nu avem inca proiectele legislative gata, dar, cu certitudine, schemele care au functionat pana in prezent nu vor mai fi valabile”, declara Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Din cate se pare, guvernantii se gandesc la o formula care sa ajute firmele viabile sa se redreseze si sa grabeasca iesirea de pe piata a celor care nu mai pot face fata concurentei. Noua atitudine nu este neaparat rezultatul unei schimbari de mentalitate la nivelul institutiilor statului, ci, mai degraba, este o schimbare impusa Ministerului Finantelor de angajamentele luate fata de Uniunea Europeana si de aranjamentele cu Fondul Monetar International. Potrivit declaratiilor lui Gheorghe Gherghina, reglementarile vor fi gata la inceputul anului viitor si se vor aplica din 2005.Proiectul, la care lucreaza in prezent Ministerul Finantelor, prevede ca firmele care se vor afla intr-o imposibilitate temporara de plata a obligatiilor catre buget sa poata primi, din partea statului, un imprumut pentru a-si rezolva problemele si a-si face platile. Imprumutul va fi acordat de stat in ultima instanta, doar in cazul in care firmele respective nu se vor putea imprumuta de la banci. In felul acesta, mediul concurential nu este distorsionat, societatile fiind obligate sa se adreseze bancilor in prima instanta pentru credite.Pentru a se putea bucura de un imprumut din partea statului, societatile vor fi nevoite sa faca dovada ca au un plan de afaceri viabil si un plan de cash-flow, care le permite sa ramburseze intr-un termen scurt creditul statului. De asemenea, firmele vor trebui sa explice si motivul de forta majora care le impiedica sa isi achite debitele catre stat: intarzierea platilor furnizorilor, ciclu lung de productie etc. Asa cum au lasat sa se inteleaga surse implicate in discutii, firmele care au beneficiat pana in prezent de esalonari sau scutiri nu se vor mai putea bucura si de noile metode de inlesnire a platilor, puse la punct de Finante.Alianta D.A PNL-PD, in schimb, spune ca relaxarea fiscala de tip soc, pe care o au in vedere, este ea insasi cea mai importanta masura de atenuare a datoriilor catre bugetul de stat. „Ceea ce ne planificam sa facem noi nu este altceva decat o apropiere de comportamentul contribuabilului, de cat isi poate el permite cu adevarat sa plateasca”, explica Adriean Videanu, unul dintre liderii Aliantei. Videanu arata ca rata efectiva, adica cat se incaseaza cu adevarat, este la impozitul pe venit de 14,8% – din 23%, iar la impozitul pe profit de 15,5% – din 25%. „Doar atat pot plati contribuabilii. Noi vom aduce impozitele cat mai aproape de aceste rate, in asa fel incat contribuabilii sa fie stimulati sa faca platile catre bugetul statului”, mai arata Adriean Videanu. El mai spune ca Alianta are in vedere ca, in cazul in care o firma nu are bani sa isi achite datoria, sa fie declarat falimentul ei.Adrian Videanu da asigurari ca esalonarile care au fost stabilite potrivit Ordonantei nr. 40 vor continua conform graficului, pana in 2007, subiectul neincadrandu-se in proiectele pe care PNL-PD intentioneaza sa le modifice. „Intentiile guvernantilor sunt niste aberatii, cu litera A mare”, spune Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice Romane. El considera ca planurile Finantelor se inscriu pe aceeasi linie ca si pana acum, favorizand anumite societati. „Nu cred in eficienta unei asemenea masuri. Toate reglementarile acestea referitoare la datorii, esalonari si altele ar trebui sa fie adunate in Legea falimentului, care, eventual, sa fie mai ingaduitoare cu firmele cu probleme”, mai explica Sorin Ionita. „In ceea ce priveste Alianta, raspunsul lor cred ca este o formula politicoasa de evitare a raspunsului. Nu s-au gandit serios la asta, cred ca asta este realitatea. Probabil ca, daca D.A va ajunge la putere, va lua decizia pe moment, va fi un fel de compromis politic”, conchide directorul executiv al SAR.Mediul de afaceri este impartit, dar marea majoritate a managerilor critica atitudinea ingaduitoare a statului fata de datornici.
Calendarul ajutoarelor acordate de stat rau-platnicilor
· Ordonanta Guvernului din 1996, care s-a aplicat pana in 1999. Acest act normativ prevedea ca inlesnirile la plata obligatiilor bugetare sunt acordate de administratiile financiare, de directiile generale ale finantelor publice si ale controlului financiar de stat judetene si de Ministerul de Finante. In cazul esalonarilor la plata, Ministerul Finantelor incaseaza atat debitele, cat si majorarile, iar pentru perioada de esalonare mai percepe o majorare de 0,1% pe zi de intarziere din suma obligatiilor bugetare supuse esalonarii, ceea ce reprezinta 36,5% pe an.
· In octombrie 2000 este data o noua ordonanta. Potrivit acestui act, persoanele juridice care inregistreaza majorari de intarziere neachitate, dar care isi platesc taxele si impozitele restante la stat pana la finele lunii octombrie, beneficiaza de amanarea la plata a respectivelor esalonari, pana la finele anului 2000.
· In 2002 apare Ordonanta nr. 40. Societatile care au restante la bugetul de stat pot beneficia de esalonari la plata, in cazul in care vor acumula un punctaj calculat in baza a 20 de criterii de performanta economico-financiara si disciplina fiscala. Modalitatea de evaluare este contestata de analistii economici si de agentii comerciali, care spun ca punctajul nu reflecta adevarata stare financiara si nici potentialul firmelor.
