Atacul la adresa libertății presei supune la o nouă încercare puterea decizională a UE

Ben Hall a scris o opinie pentru Financial Times cu privire la tensiunile din UE. Mai exact, el consideră că Bruxelles-ului i se cere să acționeze având în vedere că Polonia și Ungaria își sporesc presiunile asupra presei independente.

În Europa Centrală, dar și în restul țărilor membre al UE, libertatea presei este ținta unor noi atacuri, iar asemenea atacuri pot fi ușor de observat date fiind firavele pretexte care ar motiva înăsprirea atitudinii față de presă, arată Financial Times.

Klubradio, un post iubit de liberalii din Budapesta, a fost scos de pe calea undelor duminică, după ce ar fi încălcat reglementările unui consiliu al audiovizualului din Ungaria, instituit pe criterii politice. Motivul acestei sancțiuni? Nu a respectat termenul până la care trebuia să raporteze spațiul pe care postul îl rezerva muzicii autohtone, uneori, nedifuzând-o suficient de mult. A fost vorba despre o contravenție minoră, pentru care postul plătise deja o amendă și care altor posturi de radio nu le fusese imputată.

În Polonia, guvernul ultraconservator al partidului Lege și Dreptate propune o nouă impozitare a veniturilor pe care presa independentă le obține din publicitate, având în vedere că, în această țară, presa independentă este mai puternică decât în Ungaria. Potrivit declarațiilor unui purtător de cuvânt al guvernului, majorarea este considerată drept o “taxă de solidaritate” pentru a acoperi costurile publice datorate pandemiei coronavirusului. Dar această solidaritate nu le este pretinsă și altor sectoare, cu venituri mult mai substanțiale.

În decembrie, PKN Orlen, o rafinărie de petrol controlată de stat, a anunțat că va cumpăra Polska Press, o firmă care deține 20 din cele 24 de ziare regionale și alte 120 de săptămânale locale, patronate de un grup de presă german. Compania petrolieră a declarat că această neobișnuită achiziție i-ar permite “să creeze o ofertă flexibilă, personalizată și generalizată, menită să sporească satisfacția clientelei“ și sporind totodată vânzările de la benzinării.

“E o minciună”, afirmă Magdalenaa Adamowicz, membră a Parlamentului European din partea opoziției poloneze de centru-dreapta. “Pur și simplu, e vorba despre naționalizarea presei. O proprietate atât de centralizată reprezintă o reală amenințare la adresa unor alegeri libere și corecte“.

Pluralismul presei amenință UE?

Pluralismul presei era deja amenințat de ceva vreme în unele regiuni din Europa Centrală. În acest sens, (premierul) Orban al Ungariei a fost un adevărat deschizător de drumuri, închizând gura posturilor publice, lipsind presa independentă de veniturile din publicitate, iar apoi exercitându-și controlul direct sau prin achiziții prin intermediul unor oameni de afaceri apropiați. Acest ‘măcel’ pare să se fi intensificat în timpul pandemie. 

“Practic, asistăm la o progresivă anulare a libertăților presei“, afirmă Laurens Hueting de la Centrul European pentru Libertatea Presei, un ONG care monitorizează amenințările la adresa jurnalismului independent. “Uneori, declinul este înspăimântător. Alteori el este mai lent. Dar direcția e clară, iar în prezent, lucrul acesta este îngrijorător“.

Amenințările la adresa libertății presei supun UE la o nouă încercare, ea căutând să modereze voința politică și să apeleze la modalități corecte prin care să poată apăra statul drept în fața unui regim autoritar. Libertatea presei este mai greu de definit și de apărat decât independența justiției. Autoritățile europene s-au abținut să intervină într-un sector politic atât de sensibil.

UE s-a făcut că nu vede cum e strivit jurnalismul independent din Ungaria, afirmă Hueting, iar acum, în țara aceea există niște zone rurale în care oamenii nu au niciun acces la presa independentă. Nu este de mirare că metodele lui Orban au devenit un tipar, tipar pe care alte guverne neliberale îl adaptează condițiilor dn țările lor.

De exemplu, Poloniei îi lipsește genul de oligarh care, anul trecut, a preluat pachetul majoritar al acțiunilor de la Index, cel mai mare portal al presei independente din Ungaria, după care l-a concediat pe redactorul-șef, făcând ca mai apoi majoritatea jurnaliștilor de acolo să plece. De aici, căderea ulterioară a presei regionale, spune Adamowicz. O taxă pe venituri ar slăbi și mai mult presa independentă, făcând-o mai ușor de cucerit.

Comisia Europeană are o reacție mai rapidă

Comisia Europeană reacționează acum mai rapid la atacurile asupra libertății presei și se arată mai doritoare decât în trecut să le sancționeze, spune Hueting. Dar el dorește ca Bruxelles-ul să aibă o abordare mai sistematică: să apeleze la reglementările sale pe tema competiției și a pieței interne ca să se asigure că guvernele neliberale nu pot recurge la discriminări apelând la câștigurile din reclame sau la alte reglementări; să se introducă o lege la nivelul întregii UE prin care să se combată procesele pentru defăimare intentate jurnaliștilor, mai ales celor delegați în diverse țări, și să se ofere fonduri UE mai substanțiale pentru jurnalismul de investigație și transfrontalier.

Dna Adamowicz, văduva unui primar din Gdansk a căruit asasinare datând din 2019 a atras atenția întregii lumi asupra politicii dure din Polonia și asupra unei prese toxice, ar mai dori și reglementări mai largi ale UE în privința discursului instigator la ură, menite să pună capăt insultelor aduse jurnaliștilor independenți.

Promovarea unei prese pluraliste necesită o luptă pe mai multe fronturi. Dar lipsa unei rețete salvatoare nu scuză lipsa de acțiune, mai spune Hueting. “Momentul pentru a trage un semnal de alarmă în privința libertății presei e cât se poate de potrivit“.