"Mai exact, distribuitorii de medicamente rezidenţi în România trebuie să declare şi să plătească taxa clawback, dar pentru aceasta trebuie să existe verificări efectuate cu deţinătorii nerezidenţi de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, ceea ce duce la necesitatea şi urgenţa prelungirii termenului până la care obligaţiile fiscale pot fi declarate şi achitate’, declara Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM).
Ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu, anunţa la sfârşitul lunii august ca taxa de clawback se va aplica de la 1 octombrie. "Taxa s-a revizuit în jos de la 30 şi ceva la sută la 20 şi ceva la sută. Taxa de clawback va intra în vigoare din trimestrul patru, de la 1 octombrie. Am avut multiple întâlniri cu producătorii de medicamente, cu importatorii, cu cei care comercializează, şi am ajuns la o înţelegere rezonabilă atât pentru dumnealor cât şi pentru sistemul sanitar, cât şi pentru bugetul statului, inclusiv bugetul sănătăţii în sensul că se vor plăti şi datoriile pentru că în contabilitatea agenţilor economici, datoriile sunt înscrise dar nu au fost acordate pentru că, spuneau dumnealor, că nu s-a înţeles bine litera şi spiritul legislaţiei în domeniu. Acum noi am clarificat-o", explica atunci Georgescu.
Ministerul Sănătăţii estimează că va colecta între 350 şi 400 de milioane de lei din taxa de clawback, care să se adauge la suma de 150 de milioane de lei alocată de Guvern la rectificarea bugetară. Toţi banii vor fi transferaţi către Fondul Unic de Asigurări de Sănătate şi vor fi utilizaţi pentru funcţionarea spitalelor, dar şi pentru plata obligaţiilor restante ale spitalelor care au termen de plată mai vechi de 90 de zile. Ministerul Sănătăţii precizează că vor avea prioritate la alocarea fondurilor spitalele din reţeaua regională de spitale de urgenţă.