Aproape unul din cinci români trăiește în sărăcie
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în anul 2024, rata de sărăcie relativă în România a fost de 19%.
Această valoare indică faptul că aproape una din cinci persoane trăiește într-o gospodărie cu venituri sub 60% din mediana veniturilor disponibile.
Comparativ cu anul anterior, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a scăzut cu 375.000, ajungând la un total de 3.595.000.
Pe sexe, femeile au fost afectate într-o proporție ușor mai mare decât bărbații, cu o diferență de 0,1 puncte procentuale (19% față de 18,9%).
Grupurile de vârstă cele mai expuse sărăciei au fost copiii sub 17 ani (26,2%) și tinerii între 18 și 24 de ani (22,2%).
Deprivarea materială severă afectează în special copiii și vârstnicii
În anul 2024, 17,2% dintre români au fost afectați de deprivare materială și socială severă, ceea ce înseamnă că nu își puteau permite bunuri și servicii de bază.
Numărul total al acestor persoane a fost de 3.266.000. Datele arată că femeile au fost mai afectate decât bărbații, reprezentând 52,9% din total.
Cele mai afectate categorii de vârstă au fost copiii sub 18 ani, unde incidența deprivării a atins 21,2%, și persoanele de 65 de ani și peste, unde procentul a fost de 19,6%. Aceste cifre arată o vulnerabilitate crescută în rândul populației dependente sau fără venituri constante.
„19% din populaţia rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent; peste 1 din 6 (17,2%) persoane a fost afectată de deprivare materială şi socială severă; 615.000 persoane de până la 65 de ani (4,3%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii”, arată datele INS.
Muncă precară: 615.000 de persoane trăiesc în gospodării cu activitate redusă
Una dintre formele de excluziune analizate de INS este reprezentată de gospodăriile cu intensitate foarte redusă a muncii.
În anul 2024, 4,3% dintre persoanele sub 65 de ani, echivalentul a 615.000 de oameni, au trăit în astfel de condiții. Aceasta presupune că adulții apți de muncă din aceste gospodării au lucrat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă pe parcursul anului.
În ceea ce privește diferențele între sexe, numărul femeilor aflate în această situație a fost mai mare cu 89.000 față de cel al bărbaților. Procentual, 5% dintre femeile sub 65 de ani trăiau în gospodării cu activitate redusă, comparativ cu 3,6% dintre bărbați.
„În anul 2024, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă).
Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% faţă de 5,2%)”, specifică INS.
5,3 milioane de români expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9% în 2024. Acest procent corespunde unui număr de 5,3 milioane de persoane care se confruntă cu cel puțin una dintre următoarele situații: sărăcie relativă, deprivare materială severă sau muncă precară.
Comparativ cu anul 2023, numărul persoanelor afectate a scăzut cu 739.000, iar rata a scăzut cu 4,1 puncte procentuale. Femeile sunt afectate într-o proporție mai mare (28,4%) decât bărbații (27,4%). Grupurile cele mai vulnerabile sunt copiii (33,8%) și tinerii între 18-24 de ani (31,3%).
Disparități regionale și tipuri de gospodării cu risc ridicat
Distribuția geografică a riscului de sărăcie sau excluziune socială arată disparități regionale importante. Regiunea Sud-Est a înregistrat cea mai mare rată (39,7%), urmată de Sud-Vest Oltenia (35,1%). La polul opus se află regiunea București-Ilfov, cu o rată de doar 12%.
Cele mai afectate tipuri de gospodării sunt cele formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,9%), urmate de cele cu trei sau mai mulți adulți cu copii (37,2%) și cele monoparentale (36,5%).
Cumulul riscurilor: sute de mii de români în cele mai grave situații
INS precizează că nu toate persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială sunt afectate simultan de toate cele trei componente.
Totuși, aproximativ 355.000 de persoane din România s-au confruntat cu toate cele trei forme de excluziune: risc de sărăcie, deprivare materială severă și muncă redusă.
Datele arată că 1.789.000 persoane se aflau exclusiv în risc de sărăcie, fără a fi afectate de celelalte două componente, în timp ce 1.596.000 erau doar deprivate material și social.
Un număr mai mic, de 82.000 persoane, trăiau în gospodării cu activitate redusă, fără a se confrunta cu sărăcie sau lipsuri materiale severe.
