Republica Moldova a înregistrat o ușoară scădere a sărăciei în ultimii ani, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Cu toate acestea, specialiștii avertizează că situația rămâne dificilă, mai ales în mediul rural, unde lipsa accesului la resurse de bază accentuează vulnerabilitățile sociale. Diferențele între sat și oraș sunt încă semnificative, ceea ce impune intervenții urgente și bine direcționate din partea autorităților.
Republica Moldova: Disparități mari între orașe și sate
Republica Moldova continuă să se confrunte cu disparități profunde între mediul rural și cel urban, în ciuda unei ușoare scăderi a ratei sărăciei. Conform experților, locuitorii satelor sunt de peste trei ori mai afectați de lipsurile materiale decât cei din orașe.
Accesul deficitar la apă curentă, canalizare, servicii medicale și transport contribuie semnificativ la menținerea acestei situații, scriu cei de la radiomoldova.
Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Expert-Grup, atrage atenția că aceste diferențe trebuie urgent corectate prin politici publice adaptate specificului rural.
Familiile numeroase – printre cele mai afectate categorii
Una dintre categoriile cele mai expuse riscului de sărăcie este cea a familiilor cu mai mulți copii. În lipsa sprijinului adecvat din partea statului, aceste gospodării se confruntă cu un nivel crescut de excluziune socială.
„Pentru că atunci când majoritatea familiilor cu mai mulți copii trăiesc în sărăcie, noi vorbim și de sărăcie intergenerațională.
Deci copiii care s-au născut în sărăcie riscă să ne menească în acest cerc vicios al sărăcii și această sărăcie intergenerațională, iarăși, în opinia mea, este un element de alarmă, este un semnal și pentru Ministerul Muncii și Protecție Sociale, dar și pentru întregul guvern pentru a crește și finanțarea acelor servicii destinate familiilor cu mulți copii, și dar și serviciile sociale trebuie să fie mai bine țintite, da, care se abordeze acest problemă”, a afirmat Adrian Lupușor.
El consideră că acest fenomen creează un cerc vicios greu de întrerupt fără intervenții specifice, bine finanțate.
Accesul limitat la educație și servicii medicale adâncește problemele
Potrivit metodologiei BNS, sărăcia multidimensională este determinată și de lipsa accesului la educație sau servicii medicale.
„Chiar dacă acesta a scăzut față de 2023, este vorba de peste o treime din populație deprivată, de niște standarde de bază de trai. Acest lucru este un semnal de îngrijorare, în primul rând pentru guvernare, care trebuie să implementeze politici care să adreseze aceste probleme.
Deci vorbim de chestii de bază, acces la apeduct, la sisteme de canalizare sau aceeași asigurare medicală, care în cazul populației rurale deseori lipsește. Este cauza acestui factor de ruralizare a țării noastre. Noi suntem cea mai ruralizată populație de pe continentul european”, spune directorul executiv al Centrului Analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor.
Directoarea adjunctă a BNS, Aurelia Spătaru, explică faptul că o persoană este considerată deprivată dacă nu are acces la medic, nu are asigurare medicală sau trăiește într-o gospodărie unde nu există persoane cu studii medii complete.
„Noi am considerat, de exemplu, că persoana este deprivată dacă trăiește într-o gospodărie în care, de exemplu, cel puțin un membru al gospodării nu are asigurare medicală, cel puțin un membru al gospodării, când a vrut să meargă la medic, nu și-a permis lucrul ăsta și asta se poate întâmpla și din perspectiva banilor, nu a avut bani sau din perspectiva rețelei de transport în satul cu răspunzător nu este acces ca să ajungi, de exemplu, în raion să mergi la medic.
Pe de altă parte, componenta de educație am considerat deprivate acele persoane care trăiesc într-o gospodărie în care cel puțin un membru din gospodărie nu are studii secundare complete sau are o persoană care este de vârsta, în intervalul de 15-19 ani, deci tinerii, care nici nu lucrează, nici nu învață, nici nu este integrat în careva instruiri”, a declarat aceasta.
Cetățenii cer mai mult sprijin din partea autorităților
Mulți dintre cetățeni consideră că statul ar putea face mai mult pentru a reduce sărăcia. Aceștia susțin că persoanele cu educație și locuri de muncă bine plătite au șanse mai mari de a trăi decent.
„Suficient niciodată nu este, dar face atât cât poate, este spre bine”, afirmă un locuitor.
Alții punctează necesitatea sprijinului pentru alocații, pensii alimentare, acces la fonduri externe și alte vulnerabilități.
„Statul ar putea mai mult să susțină persoanele cu alocații, pensii alimentare, din fonduri externe și de majorat aceste resurse. Statul la ziua de astăzi depune toate eforturile pentru a reduce sărăcia. Noi, ca și cetățenii acestei țări, ar fi bine să apreciem eforturile care se depun”, a spus un alt cetățean.
„Eu cred că sunt mai vulnerabili. Ești din casă, chiar și la policlinică, medicamente trebuie să le cumperi, chiar și la biserică te duci, o lumânărică, tot trebuie să o cumperi. Fără un ban în buzunar, nu cred că ai să faci mare lucru în ziua de azi”, spune altcineva.
„Persoanele cu un statut financiar mai înalt au acces totuși la mai multe posibilități. Dacă vorbim de copii, încadrarea în diferite centre de dezvoltare, ceea ce, din păcate, nu au persoanele cu posibilități mai reduse”.
Sărăcia multidimensională afectează peste un sfert din populație
Datele actuale arată că aproximativ 25% din populația Moldovei trăiește în condiții de sărăcie multidimensională. Aceasta implică lipsa studiilor, serviciilor medicale, locurilor de muncă sau condițiilor de trai minime.
Totuși, nivelul a scăzut cu 0,9 puncte procentuale față de 2023 și cu 1,9 puncte comparativ cu anul 2022. Chiar și așa, experții avertizează că ritmul este lent, iar politicile sociale trebuie consolidate pentru a susține categoriile cele mai vulnerabile.
