Un european din cinci trăiește în risc de sărăcie sau excluziune socială
Datele recente oferite de Eurostat scot în evidență o realitate dificilă pentru Uniunea Europeană: în anul 2024, peste 20% din locuitorii blocului comunitar au fost expuși riscului sărăciei sau excluziunii sociale.
Deși există o mică reducere comparativ cu anul anterior, experții trag un semnal de alarmă asupra gravității situației, subliniind faptul că problemele structurale continuă să afecteze viețile multor cetățeni.
Țările cel mai grav afectate
În ultimii ani, numeroase state membre, printre care Bulgaria, România și Grecia, au raportat creșteri ale procentelor de persoane vulnerabile.
Bulgaria se situează în frunte, cu aproape o treime din populație în această situație, urmată de România și Grecia, cu rate apropiate de 27-28%.
De asemenea, Franța a înregistrat o creștere notabilă, atingând cel mai înalt nivel al sărăciei din ultimele decenii.
Cine sunt cei mai expuși riscului?
Grupurile sociale cele mai afectate includ femeile, tinerii între 18 și 24 de ani, persoanele cu nivel educațional scăzut și șomerii.
Diferențele de sex sunt evidente în unele state; de pildă, în Cipru, femeile sunt expuse unui risc mai mare decât bărbații.
Mai mult, familiile cu copii dependenți se confruntă cu un risc crescut, iar în această categorie Bulgaria, România și Spania înregistrează cifre alarmante, depășind pragul de 30%.
În 2023, aproape o treime dintre familiile care includ cel puțin un cetățean străin au fost în situație de risc, comparativ cu un procent mult mai scăzut în rândul familiilor autohtone, exemplificat de Italia.
Dincolo de cifre, reprezentanții rețelei europene anti-sărăcie atrag atenția că o scădere mică procentual nu reflectă realitatea dificilă de pe teren, unde creșterea numărului persoanelor fără adăpost și cozile la ajutoare sociale sunt în creștere.
Dezechilibrele economice și sociale se manifestă în mod special în etapele esențiale ale vieții, femeile având adesea grijă de membrii familiei fără sprijin financiar, iar tinerii întâmpinând dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil și accesarea unei locuințe.
România, lider european la lipsa accesului la vacanțe
Un exemplu grăitor vine din România, unde în 2024 peste jumătate dintre tineri nu au reușit să-și permită o vacanță de o săptămână – cea mai ridicată proporție din UE, de aproape 59%, comparativ cu media europeană de 27%.
De asemenea, România înregistrează cea mai mare rată de tineri NEET (nici nu lucrează, nici nu studiază) în Uniunea Europeană, cu aproape 1 din 5 tineri în această situație, un regres față de anul 2019.
Această imagine arată că, în ciuda unor progrese minore, sărăcia rămâne o provocare majoră pentru Uniunea Europeană, cerând politici mai eficiente și o mobilizare solidă pentru a reduce inegalitățile și a sprijini categoriile cele mai vulnerabile.
