Anunț pentru românii care iau aspirină. Are un nou efect. Ce s-a descoperit acum

Aspirina, unul dintre cele mai utilizate medicamente din lume, revine în atenția cercetătorilor după ce studii recente indică un posibil efect în reducerea riscului de cancer colorectal. Deși rezultatele sunt promițătoare, specialiștii avertizează că administrarea trebuie făcută doar la recomandarea medicului, din cauza riscurilor asociate.

Aspirina ar putea reduce riscul de cancer colorectal. Descoperiri importante din studii recente

Un medicament utilizat de peste un secol pentru durere și afecțiuni cardiovasculare revine în atenția cercetătorilor, după ce mai multe studii indică un posibil rol în prevenirea cancerului, în special a celui colorectal. Potrivit unei analize publicate de BBC, aspirina ar putea reduce atât riscul de apariție, cât și de răspândire a unor tumori, însă beneficiile depind de profilul pacientului și de recomandarea medicului.

Un exemplu relevant este cel al unui pacient britanic diagnosticat cu sindrom Lynch, o mutație genetică asociată cu un risc crescut de cancer de colon. Acesta a participat la un studiu clinic și a urmat un tratament zilnic cu aspirină timp de mai mulți ani, fără a dezvolta boala până în prezent. „A luat aspirină cu noi timp de 10 ani, fără a avea niciun cancer până acum”, a declarat profesorul John Burn. Specialiștii arată că între 10% și 80% dintre persoanele cu această mutație pot dezvolta cancer colorectal, în funcție de tipul afectării genetice.

Studiile arată că aspirina poate reduce riscul de cancer cu până la 50%

Rezultatele cercetărilor sunt considerate promițătoare. Într-un studiu clinic publicat în 2020, echipa condusă de John Burn a analizat sute de pacienți și a constatat că administrarea aspirinei timp de cel puțin doi ani a redus semnificativ riscul de cancer colorectal. „Persoanele care au luat aspirină timp de doi ani au avut cu 50% mai puține cazuri de cancer la colon”, a explicat cercetătorul.

Aceste concluzii au dus inclusiv la modificarea unor ghiduri medicale în anumite state. „În Regatul Unit, ghidurile au fost modificate ca urmare a descoperirilor noastre”, a precizat Burn, menționând că persoanele cu sindrom Lynch sunt acum sfătuite să înceapă administrarea aspirinei de la vârste mai tinere, în funcție de severitatea cazului.

Cum acționează aspirina împotriva cancerului și rolul sistemului imunitar

Cercetătorii încearcă să înțeleagă mecanismele prin care aspirina ar putea avea efect anticancerigen. Una dintre ipoteze este legată de inhibarea enzimei Cox-2, implicată în procesele de creștere celulară necontrolată.

În același timp, cercetările coordonate de profesorul Rahul Roychoudhuri de la Universitatea Cambridge sugerează că aspirina ar putea ajuta sistemul imunitar să identifice mai ușor celulele canceroase, prin influențarea mecanismelor de coagulare a sângelui. Practic, tumora devine mai „vizibilă” pentru organism, ceea ce ar putea încetini evoluția bolii.

Studii internaționale pe mii de pacienți. Aspirina, testată în mai multe tipuri de cancer

Cercetările continuă la scară largă pentru a determina dacă efectele aspirinei se extind și asupra altor tipuri de cancer. Cercetătoarea Ruth Langley coordonează un studiu clinic amplu, care include aproximativ 11.000 de participanți din Regatul Unit, Irlanda și India, diagnosticați anterior cu diverse forme de cancer.

„Suntem cu adevărat primii care explorează rolul aspirinei în alte tipuri de tumori”, a declarat aceasta. Rezultatele sunt așteptate în perioada următoare, iar cercetătorii speră să obțină dovezi clare privind eficiența tratamentului preventiv.

În același timp, alte analize indică un posibil impact asupra mortalității generale. „Am realizat un studiu amplu în care am arătat că, dacă fiecare persoană de peste 50 de ani ar lua o aspirină pentru bebeluși timp de zece ani, mortalitatea națională din toate cauzele s-ar reduce cu 4%”, a afirmat Burn.

Ce spun medicii: aspirina nu este un tratament universal și poate avea riscuri

Specialiștii atrag atenția că aspirina nu trebuie administrată fără recomandarea medicului. Deși poate avea beneficii în anumite situații, există și riscuri importante, precum sângerări interne sau probleme gastrice. Din acest motiv, utilizarea este recomandată în special pacienților cu risc crescut, cum sunt cei cu predispoziții genetice.

Prof. dr. Dan Gaiță explică rolul noilor medicamente și legătura cu inflamația cardiovasculară
În paralel, cardiologii vorbesc despre rolul noilor medicamente destinate scăderii în greutate, care au efecte benefice asupra sistemului cardiovascular. Acestea sunt cunoscute ca analogi de GLP-1 și acționează prin imitarea unor hormoni produși în mod natural de organism, contribuind la reducerea inflamației cronice.

Prof. dr. Dan Gaiță, medic primar cardiolog: „Deci ele sunt medicamente cardiovasculare care din fericire îți controelaza și greutatea corporală. Ele au un efect suplimentar într-o zonă de inflamație cronică. Știm că excesul ponderal e legat de inflamația cronică. 2/3 din cei care au făcut infact au această inflamație cronică. Nu avem medicamente în afară de statine în doze mari și aspirină în doze mici. Această clasă de medicamente- putem preveni infarctul la cei care au avut infarct așa cum putem preveni infarctul la cei cu risc crescut”.

Acesta explică și modul în care aceste medicamente acționează la nivelul pancreasului: „Pe de altă parte, aceste medicamente, analogi de GLP1 au receptori în pancreas. Dăm medicamentele, îi face pe aceși receptori să creacă amilaza sau lipaza, dublarea valorilor nu arată patologie. Faptul că își cresc ușor valoarea arată că medicamentele funcționează!”.

Aspirina, posibil instrument de prevenție în viitor, dar doar sub supraveghere medicală

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că este nevoie de mai multe dovezi înainte ca aspirina să fie recomandată pe scară largă pentru prevenția cancerului. Până atunci, administrarea trebuie făcută doar la indicația medicului.

În viitor, aspirina ar putea deveni parte din strategiile globale de prevenție, alături de screening și tratamente personalizate, însă doar în baza unor dovezi solide și a unor ghiduri medicale clare.