Anunț despre impozitele pe proprietate din România. Bolojan: Decizia nu a putut fi analizată în detaliu ca impact

Premierul Ilie Bolojan a declarat că măsura privind aducerea impozitelor pe proprietate la un nivel apropiat de valoarea de piață nu a putut fi analizată în detaliu din perspectiva impactului, din cauza prelungirii procedurilor legislative și a unei contestații depuse la Curtea Constituțională. Bolojan a explicat că, în situațiile în care se lucrează sub presiunea timpului, rezultatele nu sunt întotdeauna perfecte, însă a subliniat că a încercat de fiecare dată să corecteze măsurile atunci când au fost identificate probleme.

Ilie Bolojan despre reforma impozitelor pe proprietate: „Deciziile luate în grabă nu pot fi perfect analizate”

Ilie Bolojan a explicat că nicio acțiune de amploare, desfășurată sub presiune, nu poate fi perfectă din toate punctele de vedere.

El a dat ca exemplu măsura privind aducerea impozitelor pe proprietate la un nivel apropiat de valoarea de piață, arătând că procesul legislativ a fost întârziat semnificativ, inclusiv din cauza unei contestații la Curtea Constituțională.

Din acest motiv, a precizat premierul, decizia nu a putut fi rafinată și analizată în detaliu în ceea ce privește impactul său.

”Nicio activitate pe spaţii mari, susţinută cu presiune mare, nu este perfectă. Ca să ne înţelegem foarte bine. V-aş da un exemplu. Am fost puşi în situaţia să aducem impozitele pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piaţă. Dar pentru că s-au lungit foarte mult procedurile de adoptare a legislaţiei, pentru că a fost o contestaţie la Curtea Constituţională, această decizie, de exemplu, n-a putut fi rafinată, n-a putut fi analizată în detaliu vizavi de impactul ei”, a explicat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a explicat că, în unele cazuri, impactul creșterii impozitelor pe proprietate a fost mai ridicat decât se estimase inițial.

Premierul a arătat că, în contextul ajustării sistemului fiscal, au fost eliminate mai multe excepții, inclusiv cele aplicate proprietarilor de locuințe vechi de peste 50 sau chiar 100 de ani, care beneficiau anterior de reduceri de 25% sau 50%.

Premierul a precizat că, odată cu eliminarea acestor facilități și aplicarea simultană a creșterii impozitelor, efectul final asupra unor cetățeni a fost semnificativ mai mare decât anticipat, motiv pentru care a fost necesară o intervenție și ajustări ulterioare în luna ianuarie.

”Ţinând cont de realităţile economice, nu am calculat faptul că, anulând nişte excepţii, că erau foarte multe excepţii, de exemplu, la proprietarul unei case vechi de peste cincizeci de ani sau de peste o sută de ani de zile, pentru că au fost anulate în paralel nişte excepţii pe care le aveau o scutire de cincizeci de la sută sau de douăzeci şi cinci la sută plus creşterea, practic, impactul creşterii a fost mult mai mare şi a trebuit să revenim în luna ianuarie, cu modificări, pentru că am văzut că, într-adevăr, în astfel de cazuri a apărut un impact mult mai mare la cetăţeni”, a afirmat premierul Bolojan.

El a mai precizat că, de fiecare dată când a constatat apariția unor probleme, a intervenit prompt pentru a corecta situația.

”Când lucrezi în forţă, cum am lucrat, nu întotdeauna lucrurile îţi ies perfect. Dar am căutat de fiecare dată când am văzut că sunt probleme, să îndreptăm lucrurile, ceea ce am făcut imediat. Dacă am primit semnale din diferite pieţe, acolo este o problemă, am încercat să corectăm. Şi vă spun cu toată răspunderea că tot ce am făcut până acum am făcut cu bună credinţă. Şi nu există, subliniez, foarte multe variante atunci când eşti într-o situaţie dificilă, să treci peste această situaţie dificilă fără anumite sacrificii pe care cetăţenii noştri le-au făcut”, a explicat Bolojan.

Ilie Bolojan despre reducerea cheltuielilor: „Decidenții nu au entuziasm pentru măsuri de tăiere”

Ilie Bolojan a afirmat că persoanele aflate în poziții de decizie nu manifestă un entuziasm real atunci când vine vorba de reducerea cheltuielilor, explicând că astfel de măsuri sunt, în mod firesc, incomode.

El a susținut că, după ani în care accentul a fost pus pe angajări și mai puțin pe restructurări, este dificil pentru decidenți să adopte măsuri de reducere a personalului.

Bolojan a mai arătat că, în primele zece luni analizate, veniturile au crescut cu aproximativ 12%, în timp ce cheltuielile de personal au scăzut doar cu 3%, ceea ce indică, în opinia sa, un dezechilibru care necesită ajustări suplimentare.

În acest context, el a concluzionat că este nevoie de o reducere mai accentuată a cheltuielilor.

”Pentru că consider că şi astăzi sunt multe instituţii în care personalul este supradimensionat. Şi dacă vrem să le creştem salariile şi trebuie să creştem salariile, că nu le mai putem ţine plafonate la acest nivel începând de anul viitor. Atunci ai doar un spaţiu fiscal şi ai două posibilităţi să le creşti la toţi cu puţin, cu foarte puţin, tolerând oameni care n-au de lucru. Sau să faci reducerea de personal la nivelul cinstit şi corect, să calculezi corect numărul de angajaţi”, a afirmat premierul Bolojan.