De ce trebuie să mai așteptăm cel puțin până în 2029 pentru trecerea la EURO?
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că România nu mai îndeplinește criteriile economice pentru a adopta euro și că discuțiile despre trecerea la moneda unică nu mai sunt relevante, pentru că politicienii au renunțat la idee încă din 2018. El a explicat că atunci s-a decis că leul va rămâne moneda țării pentru a face anumite ajustări economice. Dacă aceste schimbări vor dura 5-7 ani, abia după aceea se va vorbi din nou despre euro.
Isărescu a menționat că, deși România a avut o țintă oficială să adopte euro, susținută chiar și de fostul președinte Băsescu, politicienii au abandonat planul, iar grupurile de lucru pe această temă și-au pierdut rostul. El a precizat că nu doar un partid, ci toate partidele au avut un rol în această situație.
Moneda euro va înlocui leul abia când România va intra oficial în zona euro, cel mai devreme în 2029. De fapt, adoptarea euro depinde de progresele făcute, iar raportul Comisiei Europene din 2024 arată că România are încă multe probleme care o împiedică să îndeplinească condițiile necesare.
România nu poate adopta euro acum din cauza deciziilor politice din ultimii ani
Mugur Isărescu a explicat că România nu poate trece acum la euro, mai ales din cauza deciziilor politice luate în ultimii 10-12 ani. El a spus că adoptarea monedei depinde foarte mult de felul în care țara noastră gestionează economia, în special cum reduce deficitul bugetar.
Când a fost întrebat dacă tehnic România ar putea să adopte euro și dacă mai există un termen pentru asta, Isărescu a răspuns clar că s-a renunțat la orice termen încă din 2013-2015, când politicienii au decis să nu mai urmărească ținta fiscală fixă stabilită înainte. El a menționat că, deși fostul președinte Băsescu susținea această țintă, ulterior guvernele și partidele care au venit după au considerat că pot folosi datoria publică mică pentru alte scopuri și au renunțat la acest obiectiv. Isărescu a spus că nu a fost vina unui singur partid, ci toate formațiunile politice au mers pe aceeași linie, cu o politică fiscală relaxată.
De asemenea, el a spus că din 2018 BNR nu mai colaborează pe această temă, iar comitetele care pregăteau trecerea la euro au fost desființate, deși erau destul de avansate. Guvernatorul a spus că, dacă este nevoie de 5-7 ani pentru ajustările fiscale, abia după aceea se poate relua discuția despre adoptarea euro.
Pentru ca România să poată adopta euro, este nevoie ca leul să rămână stabil față de euro într-o marjă de ±15% timp de doi ani, iar țara să respecte și limitele legate de inflație, dobânzi, deficit bugetar și datorie publică.
„S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la ținta fiscală, decizie politică luată în perioada 2013-2015; un fost prim-viceguvernator și ex-ministru de Finanțe a stabilit acest lucru. Președintele Băsescu își stabilise această țintă, apoi s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și ne putem folosi de acest avantaj, iar mai toate guvernele și partidele care au urmat nu au mai ținut această țintă fiscală.
Eu am trăit acest lucru și pot să vorbesc liber. Nu a fost vorba de un singur partid — trebuie să liniștim dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, mai mult sau mai puțin, desigur cu stimulare fiscală.
Din 2018, BNR nu a mai putut să colaboreze; cred că aceea a fost ultima ședință privind adoptarea euro. Am renunțat și noi la toate comitetele, inclusiv unul tehnic legat de cum se aduce numerarul în țară și cum se distribuie, eram avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă 5-7 ani, înseamnă că peste 7 ani mai discutăm.”
