Anul acesta, oamenii de afaceri cer noi schimbari in legislatie

randul lor, Guvernului tratamentul discriminatoriu fata de intreprinderile de stat, iertate adesea de datorii. Oamenii de afaceri asteapta in 2004 de la autoritati adoptarea unor masuri care sa le permita desfasurarea activitatii intr-un mediu economic sanatos. Pe lista solicitarilor se afla modificari de acte normative si emiterea unor legi noi. Majoritatea cerintelor au fost inaintate de mult timp oficialilor, doar o mica parte fiind luate pana acum in discutie de catre Executiv.Piata bancara

randul lor, Guvernului tratamentul discriminatoriu fata de intreprinderile de stat, iertate adesea de datorii. Oamenii de afaceri asteapta in 2004 de la autoritati adoptarea unor masuri care sa le permita desfasurarea activitatii intr-un mediu economic sanatos. Pe lista solicitarilor se afla modificari de acte normative si emiterea unor legi noi. Majoritatea cerintelor au fost inaintate de mult timp oficialilor, doar o mica parte fiind luate pana acum in discutie de catre Executiv.

Piata bancara fara norme absurde, asigurari impozitate corect

Controversatele norme de acordare a creditelor ipotecare si de consum, care vor intra in vigoare de la 1 februarie 2004, sunt regulile de care bancherii spera sa scape cat mai curand. De altfel, chiar Banca Nationala, institutia care le-a emis pentru a tempera cresterea creditului neguvernamental, a mentionat ca vor avea un caracter temporar. Obligativitatea avansului de 25% sau a girantului la creditul de consum si reducerea raportului dintre rata creditului si venitul lunar de la 50% la 30% (35% pentru creditul ipotecar) nu vor disparea, insa, pana cand bancherii nu vor infiinta un birou de credit comun. Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a anuntat ca acesta va exista la mijlocul anului 2004, insa reprezentantii BNR se indoiesc ca biroul va functiona mai devreme de finele anului. O alta nemultumire a bancherilor este cauzata, potrivit presedintelui ARB, Radu Gratian Ghetea, de reducerea nivelului in care pot fi constituite rezervele legale si rezervele pentru riscuri de credit in conditii de deductibilitate fiscala.O alta zona a pietei financiare, cea a asigurarilor, are probleme si mai mari cu fiscalitatea. Potrivit presedintelui Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare-Reasigurare (UNSAR), Cristian Constantinescu, legislatia fiscala in vigoare nu tine cont de specificul domeniului. Un exemplu este neacceptarea deductibilitatii cheltuielilor cu sumele cedate in reasigurare decat pe baza de decont, in conditiile in care acesta poate fi prezentat doar dupa un interval de trei luni. „O alta anomalie este calcularea taxelor datorate comisiei de supraveghere ca procent din primele incasate, desi in noul plan de conturi introdus in domeniu se evidentiaza primele subscrise”, spune Constantinescu. Asiguratorii mai au obiectii fata de discriminarile facute de Codul fiscal in privinta facilitatilor pentru pensiile ocupationale si produsele similare de asigurari, dar si fata de inexistenta unor reglementari clare privind controlul in domeniu.

Exportatorii vor ajutor in zona dolarului

Dublarea impozitului pe profit si schimbarea cosului valutar in 2004 sunt fixate de exportatori in fruntea listei nemultumirilor. Incepand de anul viitor, Banca Nationala va mari, de la 60% la 75%, ponderea euro in cosul valutar format din euro si dolar, luat ca referinta la calcularea cursului de schimb. Masura, justificata de evolutia schimburilor comerciale ale tarii si de pregatirea pentru integrarea europeana, ii nemultumeste pe exportatori, in conditiile aprecierii monedei europene si deprecierii dolarului. „Cand am solicitat un astfel de ajutor pentru stimularea exporturilor in zona euro, am fost refuzati. Acum avem nevoie de sprijin in zona dolarului, pentru a relua exporturile si catre tarile lumii a treia”, spune Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). Potrivit afirmatiilor sale, 90% din exporturile romanesti in UE sunt materii prime si produse cu grad redus de prelucrare, piata europeana fiind deja saturata. Reprezentantii BNR au aratat, insa, ca exportatorii vor trebui sa caute in viitor mai putin ajutor in evolutia cursului de schimb si mai mult in ameliorarea propriei competitivitati.

Reducerea TVA la paine si lapte

Asociatiile patronale din industria alimentara sustin ca actuala legislatie in domeniu trebuie mult imbunatatita pentru a oferi producatorilor posibilitatea de a-si dezvolta afacerile intr-un mediu sanatos din punct de vedere concurential. Ioan Armenean, presedintele Patronatului Zaharului, sustine ca principala modificare legislativa pentru acest sector al economiei consta in eliminarea facilitatilor la importurile de zahar in zonele defavorizate. „Aceste prevederi sunt o relicva a economiei planificate, introduse de Victor Ciorbea. Nu fac altceva decat sa creeze o concurenta neloiala intre actorii din aceasta piata. Agentii economici din zonele defavorizate au taxe zero la import, in timp ce celorlalti li se aplica taxe de 45% pentru importul de zahar brut si 40% pentru zaharul alb”, precizeaza Ioan Armenean. Alte propuneri vizeaza reducerea TVA la principalele produse alimentare de baza (paine, lapte etc.) de la 19%, cat este in prezent, la 9%. Constantin Arseni, directorul general al Federatiei Patronatelor din Industria Alimentara, considera ca „acest lucru ar elimina cu mult evaziunea fiscala si munca la negru”. Reducerea taxei de 10.000 de lei/kg la ambalajele folosite de cei din aceasta industrie, la intre minimum 300 sau 1.000 de lei/kg, si respectarea de catre autoritati a unor acte normative mai vechi privind crearea unui sistem national de recuperare si reciclare sunt alte masuri propuse de patronatele din industria alimentara.

Tehnicienii dentari vor scoaterea profesiei lor din ilegalitate

Legislatia romaneasca este plina de anomalii. Un exemplu concret este Catalogul ocupatiilor din Romania. Printre definitiile aberante din acest nomenclator de meserii se inscrie si cea a profesiei de tehnician dentar. Conform reglementarilor in vigoare, „tehnicienii dentari acorda consultatii individuale sau colective, cu privire la igiena dentara, a alimentatiei si alte precautii referitoare la dentitie, efectueaza examene dentare pentru diagnosticare, efectueaza operatii de detartrare, obturatii, lucrari de protezare. Pregatesc instrumentele, materialele necesare pentru tratamentele dentare, precum si pacientii inainte de examinare si tratament”. Marius Hermeneanu, presedintele Asociatiei Nationale a Tehnicienilor Dentari (ANTD), precizeaza: „In practica, aceste atributii revin medicului stomatolog sau asistentului medical, iar exercitarea lor de catre tehnicienii dentari este asimilata practicarii ilegale a medicinei”. Conform legislatiei internationale, tehnicianul dentar este producator independent de dispozitive medicale unicat (proteze dentare), in baza unei comenzi din partea clientului si a medicului sau stomatolog. In acest context, ANTD propune crearea urgenta a cadrului legal de exercitare a acestei profesiuni, in conformitate cu legislatia internationala in domeniu, prin aparitia si in tara noastra a Legii tehnicii dentare.

Textilistii nu mai vor productie in lohn

La 1 ianuarie 2005 expira Acordul Multifibre, ceea ce va duce la o liberalizare completa a comertului cu textile la nivel international. In acest context, firmele din industria textila romaneasca trebuie sa fie pregatite pentru aceasta provocare, tinand cont si de concurenta foarte puternica a unor tari precum China si Indonezia. Patronatul din aceasta industrie considera ca productia in lohn nu este de viitor, iar producatorii romani trebuie sa realizeze propriile lor colectii si tipare. Agentii economici din industria textila si a confectiilor considera ca indeosebi nivelul foarte ridicat al contributiilor la stat, atat ale angajatorilor, cit si ale angajatilor, afecteaza sectorul si descurajeaza imbunatatirea competitivitatii. Alte aspecte negative criticate deseori de cei care activeaza in aceasta bransa: necorelarea strategiilor intre ministere, insuficienta investitiilor atrase pentru retehnologizare, blocajul financiar, costurile mari de productie, productivitatea redusa a designerilor autohtoni. Propunerile pentru imbunatatirea legislatiei in domeniu se refera la: • scutirea de la plata taxelor vamale si TVA a materiilor prime de import si a utilajelor; r• stabilirea unor preturi minime pentru produsele textile care se exporta; • imbunatatirea normelor de calitate; • acreditarea intreprinderilor din acest sector, care au o productivitate ridicata, in vederea scolarizarii si pregatirii fortei de munca.rn
rn
rnIntreprinzatorii romani vor credite bancare mai ieftine si mai usor de obtinutrn
rn
rnAsociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) sustine ca pentru o dezvoltare durabila a Romaniei si asigurarea unui statut de partener viabil in asamblul tarilor membre ale Uniunii Europene, Guvernul trebuie sa acorde o atentie majora capitalului si intreprinzatorului roman, cel putin in mod egal cu interesul aratat capitalului strain. Florin Pogonaru, presedintele AOAR, sustine ca politica de crestere a dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, in perioada august-noiembrie 2003, de la 18,25% la 21,25%, afecteaza accesul omului de afaceri la creditul bancar, tot mai scump si mai dificil de obtinut. AOAR considera ca fara adoptarea unor masuri clare de sprijinire a capitalului romanesc, in urmatorii ani, conform evaluarilor facute de economisti, in primele 100 de firme nu va mai fi prezenta nici o firma cu capital romanesc. rnIn acest context, propunerile venite din partea AOAR vizeaza:rn
rn• Cresterea accesului intreprinzatorilor romani la credite neguvernamentale, necesare modernizarii echipamentelor tehnologice si alinierii conditiilor de mediu si de eficienta energetica. rn
rn• Adoptarea unei politici fiscale care sa permita finantarea mai ieftina a firmelor, prin emiterea de obligatiuni si actiuni, prin acceptarea unor deductibilitati fiscale mult mai favorabile.rn
rn• Cresterea numarului locurilor de munca prin reducerea cu 50%, timp de trei ani, a cheltuielilor cu munca vie, pentru personalul angajat suplimentar peste numarul existent la 1 ianuarie 2004.rn
rn• Acordarea societatilor romanesti a acelorasi facilitati acordate investitorilor straini si promovarea altor modalitati de privatizare, cum ar fi acordarea de actiuni proportional cu reducerea pierderilor.rn
rn• Adoptarea legii de organizare si functionare a holdingurilor.