ANRE aprobă 165 MW în energie regenerabilă. România face investiții în energii eoliene și solare

ANRE aprobă 165 MW în energie regenerabilă. România face investiții în energii eoliene și solare

SURSA FOTO: Dreamstime/Parc Eolian

Publicat de Corina Chiriac la 1 aprilie 2026, 09:37

ANRE aprobă circa 165 MW noi din surse regenerabile în România, inclusiv eolian și fotovoltaic. Stocarea energiei rămâne la un nivel mult mai redus, generând dezechilibre în sistem.

ANRE aprobă 165 MW de energie regenerabilă

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat recent un nou pachet de proiecte energetice care însumează aproximativ 165 MW din surse regenerabile. Decizia marchează o etapă importantă în extinderea capacităților de producție verde din România, cu accent pe energia eoliană și fotovoltaică.

În același timp, analiza structurii investițiilor evidențiază un dezechilibru important între producția de energie și infrastructura de stocare, element esențial pentru stabilitatea sistemului energetic.

Investiții majore în energie verde

Cea mai importantă componentă a proiectelor aprobate este un parc eolian de mari dimensiuni, cu o capacitate de aproximativ 111,8 MW. Acest tip de investiție contribuie direct la creșterea producției de energie regenerabilă și la reducerea dependenței de sursele convenționale.

Pe lângă proiectul eolian, au fost aprobate și trei parcuri fotovoltaice, cu o capacitate cumulată de peste 50 MW. Împreună, aceste proiecte ridică totalul noilor capacități verzi la aproximativ 165 MW.

Din perspectiva sistemului energetic, aceste investiții sunt relevante deoarece adaugă volum de producție într-un mix energetic în tranziție, în care sursele regenerabile devin tot mai dominante.

Noile capacități aprobate pot fi comparate cu producția unui parc energetic de dimensiune medie. De exemplu, o centrală regenerabilă de circa 100 MW are potențialul de a acoperi consumul a zeci de mii de locuințe, însă producția efectivă variază în funcție de condițiile meteorologice și de profilul de consum al rețelei.

Pentru context, unul dintre cele mai mari proiecte fotovoltaice din România, Parcul fotovoltaic Rătești, are o capacitate similară, ceea ce indică faptul că noile aprobări marchează o extindere semnificativă a capacităților de producție din surse regenerabile la nivel național.

Ce reprezintă 165 MW în sistemul energetic?

Capacitatea instalată, exprimată în megawați (MW), indică puterea maximă pe care o centrală o poate livra într-un moment de funcționare optimă. În termeni practici, un parc eolian de 100 MW poate susține consumul a zeci de mii de gospodării, în funcție de intensitatea vântului și de profilul de consum.

Din perspectiva funcționării sistemului energetic, integrarea celor 165 MW depinde nu doar de capacitatea instalată, ci și de factorul de capacitate și de serviciile de echilibrare disponibile în rețea. În lipsa unei infrastructuri de tip storage sau demand response, volatilitatea producției regenerabile poate crește costurile de operare ale sistemului.

Totuși, energia regenerabilă are o caracteristică esențială: variabilitatea. Producția depinde direct de condițiile meteorologice, ceea ce face ca aceste surse să fie mai greu de integrat fără infrastructură de echilibrare.

În paralel cu noile capacități de producție, ANRE a aprobat și proiecte de stocare de aproximativ 16–17 MW, la care se adaugă o instalație de cogenerare de circa 1,2 MW.

Această diferență evidențiază un dezechilibru structural: raportul dintre capacitatea de producție regenerabilă și cea de stocare este de aproximativ 10 la 1.

În lipsa unor sisteme de stocare adecvate, surplusul de energie produs în perioadele de vârf (de exemplu, la prânz în zilele însorite) nu poate fi valorificat eficient. Acest excedent este fie exportat la prețuri scăzute, fie limitat prin reducerea producției (curtailment).

parc eolian
SURSA FOTO: Dreamstime/Parc eolian

Impact asupra pieței de energie

Dezechilibrele dintre producție și consum pot influența direct dinamica pieței de energie electrică. În situațiile în care oferta depășește semnificativ cererea, prețurile pot scădea drastic, ajungând chiar la zero sau valori negative.

Acest fenomen nu este nou la nivel european și apare frecvent în sistemele cu o pondere mare a energiei regenerabile intermitente, în special solară și eoliană, atunci când nu există suficientă capacitate de stocare sau flexibilitate în rețea.

Pe lângă aprobarea proiectelor de producție și stocare, ANRE a emis și mai multe licențe pentru activități din sectorul energetic, inclusiv producerea, furnizarea și comercializarea energiei electrice.

De asemenea, a fost acordată o licență pentru furnizarea energiei termice în sistem centralizat, utilizat pentru încălzirea urbană în orașele conectate la rețele de termoficare.

În același context, autoritatea a stabilit tarifele pentru energia termică aplicabile în perioada aprilie–iunie 2026 și a actualizat regulile privind utilizarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale.

În piețele europene mature, creșterea capacităților eoliene și solare a fost însoțită de investiții masive în stocare, în special baterii grid-scale, pentru a reduce volatilitatea prețurilor spot.

Expansiune accelerată, dar infrastructură incompletă

Extinderea proiectelor eoliene și fotovoltaice indică o direcție clară de transformare a sistemului energetic național, aliniată la obiectivele Uniunii Europene privind decarbonizarea și creșterea ponderii surselor regenerabile în mixul energetic.

Pe termen lung, aceste investiții pot susține stabilizarea prețurilor la energie și reducerea dependenței de importuri, însă pe termen scurt pot amplifica volatilitatea pieței, mai ales în absența unei infrastructuri suficiente de echilibrare a sistemului energetic.

Deciziile recente ale ANRE confirmă accelerarea investițiilor în energie regenerabilă în România, în special în proiecte eoliene și fotovoltaice de capacitate medie și mare.

Cu toate acestea, ritmul de dezvoltare al infrastructurii de stocare rămâne semnificativ în urmă, ceea ce poate genera provocări operaționale pentru echilibrarea sistemului energetic și stabilitatea prețurilor în perioadele de vârf de producție.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.