Andrei Caramitru crede că România va întrece Austria
Andrei Caramitru face noi predicții pe platforma Facebook. Economistul, fost consilier al lui Dan Barna, a dezvăluit deja anul în care anticipează că România va deveni membră cu drepturi depline în zona Schengen.
Proiecțiile sale nu se opresc aici, sugerând că economia țării noastre va depăși cea a Austriei.
Caramitru afirmă că prognoza economică până în 2027, conform cifrelor oficiale, este următoarea:
- PIB total: 320 miliarde de euro în 2023, cu o creștere la 440 miliarde de euro în 2027.
- Salariu brut: 1401 euro pe lună în 2023, cu o creștere la 1800 euro pe lună în 2027.
Se anticipează câteva dezvoltări până în 2030, spune Caramitru. Asta, în cazul în care evoluția continuă și progresele persistă și după 2027. Cum ar fi finalizarea autostrăzilor, aderarea la Schengen și creșterea semnificativă a producției de energie (nucleară și din Marea Neagră). Acestea sunt:
- Economia României, exprimată prin PIB total, va depăși dimensiunea economiei Austriei, care în prezent se situează în jurul valorii de 440 miliarde de euro și se așteaptă să crească ușor.
- Salariul brut mediu lunar va depăși nivelul de 2200-2300 de euro, comparabil cu Spania sau Italia.
Instituțiile financiare internaționale fac prognoze favorabile României
Pe scurt, în perioada 2030-35, există o probabilitate mare că România va realiza convergența completă cu țările Europei de Vest. Ulterior, va apărea o nouă provocare referitoare la menținerea creșterii pentru a depăși aceste economii, crede autorul.
Deși aceste proiecții pot părea a fi din domeniul science fiction, ele sunt aliniate cu estimările. Eurostat, Banca Mondială, FMI, marile bănci de investiții și comisiile naționale de prognoză, au dat aceste previziuni. Discuția despre convergența Poloniei și României cu Europa de Vest este deja prezentă și discutată în rândul decidenților din vest.
Desigur, există preocupări cu privire la deficit și datorii, dar se subliniază că procentul actual al datoriei față de PIB în România este de 50%, în timp ce media în Europa de Vest este de aproximativ 120%, oferind astfel un spațiu considerabil pentru manevră, cel puțin pentru următorii 20 de ani.
În ceea ce privește aspecte precum sistemul de sănătate și educație, se remarcă că discuția se axează pe PIB, nu pe calitatea serviciilor furnizate de stat, subliniindu-se că acestea sunt aspecte diferite: a fi bogat versus a avea servicii de calitate.
