Am să vă prezint de ce am această opinie, nu înainte de a constata că acum marii formatori de opinie și deontologi nu mai invocă faptul că s-ar putea construi autostrăzi, spitale, școli și alte obiective de infrastructură cu banii de referendum.

Acum, mai ales acel domn Pârvulescu, dar și marii luminați de pe la USR-PLUS, ascund afișele cu calcule exacte, semidocte, despre cât de utili ar fi banii cheltuiți din averea dumneavoastră pentru alte obiective decât un referendum.

Încheind această introducere, să prezint de ce acest referendum este despre păstrarea privilegiilor.

Care sunt aceste privilegii? Pensii speciale, salarii colosale, inamovibilitatea magistraților, introducerea procurorilor în categoria magistraților, statul special, clasa socială distinctă, imunitate, independență, lipsă de răspundere în fața legii.

Despre lupta impotriva corupției, toată lumea normală și cinstită din țara asta a văzut că e doar un fake, un spectacol cu arestări și televiziuni, urmat de o eliberare a tuturor “marilor corupți”. Pe baza legilor actuale, nemodificate de actualul Guvern, pe baza prevederilor din Codul Penal si Codul de Procedură Penală, propus de Cătălin Predoiu și adoptat de Victor Ponta (în anii 2010-2014).

Citește și ”Analiză! Dezastrul deficitului comercial, un mit vândut spectaculos. Cât de mult ne hrănim din importuri”

Toți am asistat la “execuții” în direct, despre care a vuit presa, după care…liniște și zen…urmată de eliberare și anulări de condamnări.

Scandalurile din ultimele luni, ne-au adus în lumină o justiție știrbă, în care există clanuri, grupări, șmecherie și abuz. Delimitarea de astfel de cazuri a fost de la slabă la inexistentă.

Mai e o chestiune referitoare la propaganda pe care o face procurorul general al României sau unii procurori de pe la DNA si anume: În România, drogurile se gasesc când eșuează vreo șalupă pe la Tulcea, nu există dosare de mare criminalitate organizată, nu am văzut în ultimii doi ani vreo arestare spectaculoasă pe trafic de țigări și, ca să ma refer la DNA, nici un flagrant nici o arestare din alea cu care eram obișnuiti.

Daca te uiti în ultimii doi ani ai două variante în minte: ori nu mai există infracționalitate și nici couptie, ori băieții ăștia guralivi care au privilegiul de a fi magistrați își încasează salariile grase cam degeaba.

Să vorbim de judecători și de justiție?

În România, cam 20% din populatie a avut de-a face cu justiția. Că a fost un dosar de restituire a proprietății, ca a fost un dosar cu o autorizatie de constructie, ca au fost cine mai știe ce spețe.

Credeti ca e vreunul multumit de modul in care se mișcă justiția? De faptul că stai în instante între 3-10 ani ca să cauți o dreptate care s-ar putea să nu apară (mori cu legea-n mână)?

Ei bine, cam 80% din cei care au avut un dosar în justiție sunt nemultumiti de modul cum merge Justitia.

Si aici se naște ceea ce eu numesc efectul de bumerang.

Un referendum pe justiție daca ar pune problema să afle dacă oamenii sunt mulțumiți de cum merge justiția, rezultatul ar fi zdrobitor de negativ.

Și atunci nu va fi despre justiție ci despre politică.

Citește și ”Gafă monumentală a lui Iohannis. S-a consultat cu un magistrat acuzat de abuzuri sexuale. Care este legătura cu Kovesi”

Pentru că întrebarea cu privire la interdicția celor care au condamnări penale de a accede în funcții publice, nu este despre justiție. Este despre politică și despre viața publică.

Dar astea nu vi se spun, pentru că toți au nevoie de votul vostru și înșelăciunea, în România, nu mai este infracțiune, ci este, mai nou, o virtute.

Nu o să mă mai refer la confuzia pe care o fac cei de la USR-PLUS între funcția publică și funcția de demnitate publică, pentru că este obositor să explici unora care nu se uită în Constituție sau in legile care privesc funcția publică, că există deja o interdictie pentru a ocupa funcții publice de catre cei care au condamnări penale. Chiar si cei cu doare penale sunt suspendati imediat din funcția publică. A se citi, pentru cei care vor să studieze, Legea nr. 188/1999 privind funcționarii publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Referința celor care vor referendum trebuie să fie la demnitari, la funcțiile care se obțin prin alegeri democratice, iar aici e de văzut ce dorește poporul și dacă această intedicție este compatibilă cu valorilor constituționale unde există garanția dreptului de a alege și de a fi ales.

Iar aceasta este o chestiune pur politică, despre democrație și viață publică.

Să mă refer acum și la chestiunea a doua, de marketing politic și electoral.

Stabilirea unui referendum pe tema justiției are în spate ideea că se creează o emoție colectivă și că oamenii vor ieși la vot în număr mai mare și votând la referendum, vor vota și pentru europarlamentare.

Eu sunt sceptic că numărul celor care ar ieși la vot pentru un astfel de referendum ar fi așa de mare încât să faca diferența, pentru că, în România, cei care ies la vot sunt cam aceeași, cu o marjă de plus/minus 10%.

Nu cred că acel plus de 10% ar înclina balanța în ceea ce privesc procentele pentru europarlamentare, mai ales că pe acest surplus se bat toate partidele de opoziție, de la PNL, USR-PLUS, PMP până la PRO România.

Mai mult decât atât, sustinătorii rerendumului pe justitie oricum vin la vot ca sa voteze ori USR-PLUS, ori PNL, orin PMP, ori Pro România.

Dar eu aș pune altfel întrebarea: merită să riști o astfel de temă și să nu ai, de exemplu, cvorum sau să ai o surpriză neplăcută?

Nu cumva un astfel de referendum poate conduce exact la situația adversă, asa cum s-a întâmplat în cazul referendumului pentru familie?

Nu cumva un astfel de referendum va distruge însăși ideea de lupta împotriva corupției dacă el nu ar trece?

Sau poate asta se dorește și nouă ni se vând gogoși?

Hai să va spun ceva: aritmetic, adepții referendumului reprezintă 30% din votanti (luati procentele care rezultat din sondaje sau din semnăturile depuse la BEC pentru europarlamentare si faceti calculul).

Cum faci să-i transformi în peste 50%?

Răspunsul este ușor de găsit în partea întâi a acestui articol, iar acest răspuns e negativ, pentru că pe oameni ori nu îi interesează subiectul ori sunt contra susținerii unor privilegiați care nu au știut decât să-i poarte pe drumuri sau să moara cu dreptatea în mână.

În încheiere, sper să le vină mintea la cap celor care se joacă de-a referendumurile în țara asta.

Iar vouă vă doresc sănătate și pace!

Te-ar putea interesa și: