Un nou vortex polar riscă să afecteze inclusiv România. Ne putem aștepta la episoade prelungite de frig, ninsori abundente și viscol
Un nou vortex polar se formează în stratosfera de deasupra Polului Nord, pe măsură ce presiunea și temperaturile scad semnificativ în regiunile polare, atenționează meteorologii. Specialiștii în fenomene extreme au subliniat că recentele anomalii oceanice și atmosferice, observate la nivel global, indică o probabilitate crescută ca iarna aceasta să fie mai severă decât media.
Vortexul polar a influențat de-a lungul timpului iernile din Statele Unite, Canada și Europa, inclusiv România, iar apariția sa la mijlocul sezonului, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori în ultimii ani, poate produce episoade prelungite de frig, ninsori abundente și viscol.
Meteorologii explică faptul că vortexul polar este o circulație ciclonica de joasă presiune care se formează atunci când regiunile polare încep să se răcească odată cu venirea toamnei, iar atmosfera din zonele sudice rămâne relativ caldă.
Această diferență mare de temperatură creează curenți de aer puternici care se extind de la straturile inferioare ale atmosferei până în stratosferă. Vortexul este împărțit în două componente: partea superioară, stratosferică, simetrică și puternică, și partea inferioară, troposferică, mult mai instabilă, influențată de relieful terenului și de sistemele de presiune.
Un vortex polar puternic menține aerul rece blocat în Cercul Polar Arctic, ceea ce generează ierni mai blânde în majoritatea zonelor temperate, inclusiv în Europa și în Statele Unite. În schimb, un vortex slab poate provoca perturbări ale curentului jet, permițând aerului rece să se răspândească mult mai liber, ducând la valuri de frig severe și ninsori abundente în regiunile de latitudine medie.
Cei doi factori care pot destabiliza vortexul polar în acest sezon
Experții au atras atenția că doi factori principali pot destabiliza vortexul polar în acest sezon: fenomenul La Niña și QBO negativ. La Niña, caracterizat prin răcirea apelor din Oceanul Pacific ecuatorial, influențează circulația atmosferică globală și este asociat cu ierni mai reci și instabile în Europa.
QBO negativ reprezintă o variație a direcției vânturilor stratosferice de deasupra Ecuatorului, suflând din vest spre est, ceea ce favorizează instabilitatea vortexului polar. Combinația dintre aceste fenomene poate declanșa un eveniment numit încălzire stratosferică bruscă (SSW), în care vortexul se rupe și masele reci de aer se revarsă în Europa, generând valuri de frig puternice și prelungite.
Dacă prognozele actuale se confirmă, România se poate confrunta cu o iarnă caracterizată de alternanța perioadelor blânde cu episoade severe de frig, ninsori abundente și viscol, în special în lunile ianuarie și februarie.
Zonele cele mai expuse din România
Zonele cele mai expuse sunt Moldova, Transilvania, Muntenia și Carpații Meridionali, unde masele de aer arctic pot staționa mai mult timp, crescând riscul de blocaje atmosferice și condiții meteorologice extreme.
Meteorologii au subliniat însă că scenariile nu sunt definitive și că evoluția vortexului polar va fi monitorizată atent în următoarele luni, urmând să fie actualizate prognozele pe măsură ce datele meteorologice se schimbă.
Dacă situația se va confirma, iarna aceasta ar putea aduce nu doar temperaturi mult sub zero grade, ci și perioade în care precipitațiile vor fi abundente, iar viscolul va afecta transporturile și activitățile zilnice.
