ANAF îți poate bloca conturile fără să vină în control. Când riști poprire sau sechestru din partea Fiscului

ANAF a explicat cum verifică actele contribuabililor folosind doar documentele existente în evidențele fiscale, de ce aplică această procedură și când o declanșează. Analiza se face la distanță, în baza datelor oficiale, ori de câte ori apar diferențe între veniturile declarate și informațiile deținute.

ANAF verifică actele contribuabililor doar pe baza documentelor pe care le are deja în evidență

ANAF a explicat clar cum funcționează verificarea documentară: când începe, ce trebuie să facă contribuabilii și când pot fi puse popriri sau sechestre. Această verificare nu este același lucru cu inspecția fiscală obișnuită. Ea folosește doar documentele pe care ANAF le are deja: declarațiile depuse anterior, actele contabile existente și informațiile primite de la alte instituții ale statului. Scopul este ca aceste date să fie comparate cu veniturile raportate de contribuabil.

Inspectorii nu trebuie să vină fizic la contribuabil, însă dacă apar neconcordanțe între ceea ce a declarat acesta și ceea ce are ANAF în evidențe, instituția poate cere documente suplimentare. Cu alte cuvinte, dacă din acte pare că ai câștigat mai mult decât ai declarat, trebuie să aduci dovezi că informațiile sunt corecte.

Documentul transmis Digi24 spune clar: „Pentru stabilirea corectă a situației fiscale, ANAF poate face o verificare documentară, separată de inspecția fiscală sau de controalele neanunțate.”

Această verificare poate acoperi o perioadă scurtă (un trimestru, un an) sau mai multe perioade la rând, dacă există un risc fiscal ridicat. Cu cât suspiciunea este mai mare, cu atât perioada analizată va fi mai lungă. Practic, ANAF decide intervalul pe baza unor indicatori fiscali care arată posibile probleme: venituri care par neobișnuite, diferențe între cheltuieli și încasări, tranzacții mari raportate incomplet sau lipsa documentelor pentru sume importante.

Cât timp are contribuabilul pentru a răspunde?

Dacă ANAF găsește diferențe între ce ai declarat și ce apare în actele lor, nu te amendează imediat. Mai întâi îți trimit o notificare oficială. Aceasta nu este o sancțiune, ci o cerere de explicații: trebuie să trimiți documente și clarificări ca să dovedești că datele tale sunt corecte.

Ai 30 de zile din momentul în care primești notificarea ca să trimiți actele cerute.

Documentul transmis către Digi24.ro spune clar: dacă nu trimiți documentele în 30 de zile sau dacă le trimiți, dar ele confirmă problemele găsite de ANAF sau sunt incomplete, atunci ANAF va calcula direct sumele pe care consideră că le datorezi.

Cu alte cuvinte, dacă nu răspunzi la timp sau răspunzi fără dovezi suficiente (de exemplu lipsesc extrase de cont, contracte, facturi, dovezi de venit sau de cumpărare), ANAF trece la pasul următor fără alte solicitări: stabilește din oficiu ce sume ai de plată, pe baza informațiilor pe care le are deja.

Asta înseamnă că ANAF estimează ce ai de plătit, iar dacă nu ești de acord cu cifrele, va trebui ulterior să le contești și să aduci dovezi suplimentare.

Aceasta este etapa cea mai importantă: este ultima șansă să clarifici situația înainte ca Fiscul să emită decizia de plată. Dacă nu răspunzi în 30 de zile, este ca și cum ai accepta automat diferențele găsite.

Când pot fi aplicate popriri sau sechestre și cât durează?

Dacă ANAF consideră că există riscul ca statul să nu-și recupereze banii – de exemplu, dacă o persoană ar putea să își ascundă bunurile, să își golească conturile sau să își transfere proprietățile – poate pune în aplicare măsuri de siguranță, cum ar fi: poprirea conturilor, sechestrarea bunurilor (mașini, case etc.), blocarea altor active financiare.

Aceste măsuri sunt puse în aplicare de ANAF prin procedură administrativă. Sunt temporare și au un termen clar: pot fi menținute până la 6 luni, iar în situații speciale pot fi prelungite până la 1 an.

Dacă, în acest timp, ANAF nu finalizează și nu comunică documentul oficial care stabilește datoria (titlul de creanță), măsurile se ridică automat. În cazul popririlor, acestea trebuie anulate în cel mult două zile.

Documentul explică faptul că, dacă măsurile au fost luate înainte de emiterea titlului de creanță, ele încetează automat dacă acesta nu este emis în maximum 6 luni (sau un an, în cazuri excepționale).

Contribuabilul poate contesta orice astfel de măsură în termen de 45 de zile de la primire. Contestarea se poate face la ANAF, iar dacă răspunsul nu este favorabil, persoana poate merge în instanță, unde un judecător poate decide suspendarea sau anularea măsurii.

Cât de des ajunge ANAF să blocheze conturi sau bunuri?

Datele oficiale arată că măsurile asigurătorii sunt folosite foarte rar. În 2025, doar 1,93% dintre verificările documentare au dus la popriri sau sechestre.

Documentul trimis către Digi24.ro prezintă și situația pentru lunile august, septembrie și octombrie 2025. În aceste trei luni:

• ANAF a aplicat 149 de măsuri asigurătorii, în valoare de 24,38 milioane lei.
• În aceeași perioadă au fost făcute 9.643 de verificări documentare, cu sume totale analizate de 288,8 milioane lei.
• Procentul verificărilor care au dus la măsuri asigurătorii este de doar 1,55%.

Pe scurt: măsurile de blocare a conturilor sau sechestrare sunt foarte puțin folosite și apar doar în cazuri considerate riscante.