De la New York la Singapore si apoi la Londra, unda de soc s-a propagat cu decalajele minime permise de succesiunea fuselor orare si de diversitatea sortimentelor de referinta. De la „light sweet”-ul new-yorkez la Brent-ul londonez, pretul titeiului a saltat la stirea ca rezervele americane pentru la iarna au scazut.
Faptul ca i urma cu doua saptamini American Petroleum Institute (API) a raportat distilarea unei cantitati de petrol cu 55.000 barili mai mica nu iseamna – cum ar fi tentati sa creada rominii – ca americanii vor rabda de frig. Pur si simplu, va fi nevoie de mai mult combustibil i SUA. Suficient ca sa urce pretul, mai ales ca prognozele meteo pentru noiembrie indica un timp neobisnuit de friguros pentru aceasta perioada a anului.
Culmea e ca, i paralel cu relativ insignifianta scadere a rezervei de combustibil prelucrat, API a anuntat si cresteri spectaculoase ale rezervoarelor de petrol brut si de gazolina: 2,52 respectiv 3,42 milioane de barili. Stocurile pentru icalzire ramin totusi alarmant de mici, cu 30% sub nivelul de anul trecut si i scadere cu 665.000 de barili, iar livrarile efective, chiar cu 40% sub cele de acum douasprezece luni.
A stirnit igrijorare si aprecierea recenta a secretarului american al Energiei, Bill Richardson, ca e nevoie de o oferta mai mare pe plan global. „Tot mai credem ca
exista o problema de aprovizionare, ca lumea are nevoie de o productie mai mare”. in acelasi timp, el aprecia ca pretul de 34 de dolari barilul (valabil i momentul cind vorbea) este prea mare.
Lunea trecuta, la Viena, OPEC a hotarit sa nu ofere, deocamdata, cantitati suplimentare. Ministrii petrolului au adus un argument greu de combatut, acela ca patru majorari ale cotelor de productie, operate anul acesta, nu au produs nici o ieftinire.
Sauditul Sheik Nasser al-Sabah a acuzat din nou Occidentul, care produce scumpirea la celalalt capat al lantului preturilor, prin taxele si accizele cu care „aditiveaza” combustibilii.
Urmatoarea sansa din partea OPEC va fi abia pe 17 ianuarie. intre timp, cei 3,7 milioane de barili i plus pe zi promisi deja vor deveni realitate, iar ministrii de resort ai tarilor exportatoare apreciaza ca asta va fi suficient ca sa coboare cotatia barilului la nivelul-tinta de 22-28 de dolari.
Probabil ca Bill Clinton isi va icheia mandatul la Casa Alba nemultumit din acest punct de vedere. Richardson a dezvaluit ca obiectivul actualei Administratii democrate din SUA este revenirea la palierul de 20-25 de dolari, din vremurile bune de la iceputul lui 1999.