Mai puține controale, sancțiuni mai mari
Potrivit datelor oficiale publicate marți de Garda Națională de Mediu, în anul 2025 au fost realizate 39.121 de acțiuni de inspecție și control, față de 47.566 în 2024. Cu toate acestea, valoarea totală a amenzilor aplicate a atins un nivel fără precedent.
„Deşi numărul acţiunilor de inspecţie şi control a scăzut, ca urmare a integrării României în spaţiul Schengen, dar şi a creşterii complexităţii acţunilor de control, numărul şi valoarea sancţiunilor aplicate a atins cel mai înalt nivel din ultimii ani, cu o creştere între 20-25% la fiecare indicator cheie, faţă de anul precedent. Au fost aplicate amenzi în valoare totală de peste 163 de milioane de lei, ceea ce reprezintă în sine un record pentru GNM”, transmite instituția.
În anul 2024, valoarea totală a amenzilor aplicate de Garda de Mediu s-a ridicat la 129.074.000 de lei.
Strategie schimbată: controale tematice și impact mai mare
Analiza internă a Gărzii Naționale de Mediu indică o schimbare de abordare în perioada 2023–2025, cu accent pe eficiență și fermitate, în condițiile unui deficit de personal.
„Analiza datelor aferente perioadei 2023–2025 evidenţiază o dinamică semnificativă a activităţii de inspecţie şi control desfăşurate de Garda Naţională de Mediu, cu accent tot mai pronunţat pe eficienţa intervenţiei şi fermitatea sancţionatorie, în contextul unor resurse umane relativ scăzute. Numărul total al acţiunilor de inspecţie şi control a înregistrat o creştere în anul 2024 comparativ cu 2023, urmată de o scădere în 2025. Această evoluţie reflectă orientarea instituţiei, în anul 2025, către controale mai complexe, tematice şi aprofundate, care presupun un timp de alocare mai mare per acţiune, dar generează un impact mai ridicat asupra gradului de conformare”, se arată în raportul GNM.
În ciuda reducerii numărului de controale, numărul amenzilor aplicate a crescut semnificativ, iar valoarea totală a sancțiunilor a fost cu peste 26% mai mare decât în anul anterior. Gradul de încasare a amenzilor a ajuns la 89%, potrivit aceleiași surse.
Șeful Gărzii de Mediu: nu mai suntem doar o instituție de sancțiuni
Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, afirmă că instituția a depășit anul trecut o limită autoimpusă, aceea de a fi percepută exclusiv ca un organism de control și sancționare.
„Am comunicat mai mult şi mai direct, am colectat şi furnizat date indispensabile pentru politicile publice de mediu, am contribuit direct la efortul strategic de aderare a României la OCDE şi ne-am câştigat o reputaţie foarte bună pe plan internaţional. Am absorbit în totalitate fondurile din PNRR. Sunt reuşite care ne onorează, dar, în aceeaşi măsură, ne responsabilizează să continuăm”, a declarat Andrei Corlan.
Potrivit GNM, perioada 2023–2025 „confirmă o tranziţie strategică” de la un model cantitativ de control la unul calitativ, bazat pe intervenții țintite și sancțiuni cu impact direct asupra reducerii riscurilor de mediu.
Sectorul gestionării deșeurilor rămâne cel mai problematic. Aproximativ o treime dintre primăriile din România au fost sancționate pentru nerespectarea țintelor de tratare și reciclare.
De asemenea, comisarii de mediu au constatat că peste 2 milioane de tone de deșeuri apar ca fiind transportate, fără a fi recepționate oficial în centrele autorizate.
Discrepanțe majore între deșeurile transportate și cele recepționate
Potrivit raportului de activitate al Gărzii Naționale de Mediu pentru anul 2025, mai mult de 2 milioane de tone de deșeuri provenite de pe piața internă, deși declarate de firmele de transport, nu au ajuns în instalațiile de valorificare și reciclare.
„În ceea ce priveşte deşeurile provenite de pe piaţa naţională, la nivelul României au fost identificate 366 de instalaţii de valorificare şi reciclare, dintre care 350 funcţionale, conform criteriilor stricte prevăzute de legislaţia în vigoare. Aceste instalaţii au raportat recepţionarea a 3.398.457 tone de deşeuri, în timp ce transportatorii au declarat 5.521.965 tone, evidenţiind discrepanţe majore”, se arată în documentul oficial.
Datele indică un decalaj semnificativ între cantitățile de deșeuri transportate și cele intrate efectiv în circuitul legal de reciclare sau valorificare.
Transportatori neautorizați, un risc sistemic
Raportul mai arată că transportul deșeurilor a fost realizat de 1.929 de transportatori, însă doar 437 sunt înregistrați legal, restul operând fără autorizație.
„Transportul acestor fluxuri a fost realizat de 1.929 de transportatori, însă doar 437 sunt înregistraţi legal, restul de 1.492 operând fără autorizare, ceea ce indică un nivel de neconformitate de aproximativ 77%”, precizează Garda Națională de Mediu.
Riscuri de poluare și transporturi „invizibile”
Autoritatea atrage atenția că lipsa de trasabilitate a unor cantități atât de mari de deșeuri creează premisele unor practici ilegale cu impact major asupra mediului.
„Această situaţie generează riscuri majore pentru trasabilitatea deşeurilor şi favorizează apariţia transporturilor „invizibile”, cu potenţial de depozitare ilegală, ardere necontrolată şi alte forme de poluare”, se subliniază în raport.
Disfuncționalități importante au fost identificate și în cazul transferurilor de deșeuri în regim transfrontalier, unde datele raportate nu sunt corelate între sisteme.
„În cazul transferurilor de deşeuri în regim transfrontalier, datele analizate au evidenţiat disfuncţionalităţi semnificative în raportare şi monitorizare. Deşi în Registrul ROAFM sunt înscrise 178 de instalaţii, cantităţile declarate de transportatori (162.205 tone) nu corespund cu cele raportate de instalaţii (269.026 tone), indicând subraportări sau supraraportări semnificative”, arată Garda de Mediu.
Schengen, un factor de vulnerabilitate suplimentar
Potrivit documentului, lipsa unei raportări coerente amplifică riscurile în contextul aderării României la spațiul Schengen.
„Raportările arată că la aproape 59% dintre transporturi nu sunt reflectate coerent în sistemele de monitorizare, ceea ce, în contextul Schengen, amplifică riscul ca România să devină un punct vulnerabil pentru introducerea deşeurilor ilegale. Scăderea numărului de tranzacţii raportate în ROAFM în primele nouă luni ale anului 2025, comparativ cu 2024, confirmă persistenţa acestor vulnerabilităţi”, se mai arată în raportul Gărzii Naţionale de Mediu.
