Inițiativa legislativă vine din partea unor parlamentari UDMR
Inițiativa legislativă vine din partea unor parlamentari UDMR și ai grupului minorităților naționale. Aceștia propun modificarea Legii 61/1991 privind sancționarea faptelor care încalcă normele de conviețuire socială și liniștea publică.
Textul prevede amenzi între 5.000 și 20.000 de lei pentru cetățenii care se adresează într-un mod considerat provocator, agresiv sau lipsit de respect către angajații instituțiilor publice.
Noua formulare ar urma să introducă în lege un articol distinct:
Art. 2, punctul 13’) ”Manifestarea, în relațiile cu instituțiile publice și angajații acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv prin refuzul de a respecta indicațiile personalului din instituțiile publice, contrar obligației cetățenilor de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă, în scopul menținerii unui climat de ordine și liniște publică”.
Art. 3, punctul g) ”(…se pedepsește) cu amendă de la 5.000 la 20.000 de lei cele prevăzute la pct 13’0, 22), 23’) și 23’’)”.
În același timp, pentru repetarea unor asemenea fapte în decurs de 24 de ore, amenda ar putea fi aplicată din nou, iar persoana respectivă ar putea fi evacuată de personalul de pază sau de poliție din incinta instituției.
Argumentele parlamentarilor: Fenomenul se manifestă prin atitudini lipsite de respect
Inițiatorii proiectului afirmă că în ultimii ani s-a constatat o creștere a comportamentelor „inadecvate” ale cetățenilor în relația cu funcționarii statului. Potrivit acestora, situațiile tensionate perturbă activitatea instituțiilor și afectează calitatea serviciilor publice.
„Fenomenul se manifestă prin atitudini lipsite de respect, refuzul de a respecta indicaţiile angajaţilor, adresarea de injurii sau ameninţări, precum şi prin alte acţiuni care au la bază rea-credinţă şi creează o atmosferă tensionată în cadrul interacţiunilor publice.
Aceste comportamente perturbă desfăşurarea normală a activităţilor instituţiilor şi generează disfuncţionalităţi grave în prestarea serviciilor publice de către cetăţeni”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Funcționarii vizați sunt cei din administrația publică centrală și locală, dar și alte categorii, precum polițiștii, cadrele militare, magistrații, personalul medical din spitale publice sau cadrele didactice din școlile de stat.
Reglementările actuale și sancțiunile existente
În prezent, legislația prevede deja sancțiuni pentru agresarea sau amenințarea funcționarilor publici. Codul penal încadrează aceste fapte la infracțiunea de ultraj, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar în cazurile mai grave, până la 7 ani.
Totodată, Legea 61/1991 sancționează tulburarea liniștii publice cu amenzi între 200 și 1.000 de lei. Noua propunere ar majora drastic limitele sancțiunilor și ar introduce termeni suplimentari care, potrivit criticilor, sunt greu de definit obiectiv.
Organizațiile civice au transmis o opinie critică
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a transmis inițiatorilor o opinie critică asupra proiectului, subliniind riscurile legate de ambiguitatea termenilor folosiți.
„Cu alte cuvinte, orice critică, verbală sau în scris (sub forma unei plângeri, petiții, reclamații etc.) adresată unei instituții publice va putea fi calificată ca manifestare a unui comportament lipsit de respect. Pentru că a imputa ceva unei instituții sau unui angajat al ei poate fi lesne calificat ca lipsă de respect față de instituție sau angajat”, avertizează APADOR-CH.
Reprezentanții organizației atrag atenția că cetățenii riscă să fie sancționați chiar și pentru tonul folosit atunci când formulează o nemulțumire.
„Dacă un cetățean nu va folosi, verbal sau în scris, un ton umil, timid, supus, pe deplin respectuos, fără urmă de indignare, de nemulțumire, de supărare ori nervozitate, atitudinea sa neconformă va putea fi calificată tot ca manifestare a unui comportament lipsit de respect, provocator, intimidant sau recalcitrant și sancționat cu amendă de la 5.000 la 20.000 de lei”, se arată în opinia transmisă.
Posibile abuzuri și discrepanțe față de sectorul privat
Un alt punct contestat de organizațiile civice este faptul că doar angajații statului beneficiază de protecția extinsă propusă prin proiect. ONG-urile întreabă de ce nu ar fi incluse și persoanele care lucrează în sectorul privat, unde există la rândul lor interacțiuni cu publicul.
„Potrivit DEX, recalcitrant înseamnă nesupus, încăpățânat, care se opune, care nu se lasă convins. Iar, pentru vina de a fi recalcitrant, adică de a nu se lăsa convins de autorități, de a nu se supune orbește, de a fi încăpățânat pentru respectarea drepturilor sale, cetățeanul urmează să fie amendat, de fiecare dată când cârtește, cu amendă de la 5.000 la 20.000 lei”, mai arată APADOR-CH.
Criticii subliniază că noțiunile de „lipsă de respect” sau „comportament provocator” nu sunt suficient de clare și ar putea fi interpretate diferit de la caz la caz. Astfel, aplicarea legii ar depinde de aprecierea subiectivă a funcționarilor sau a agenților constatatori.
Libertatea de exprimare, protejată de jurisprudența europeană
Organizațiile civice reamintesc că, potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, libertatea de exprimare acoperă și critica la adresa autorităților, inclusiv atunci când aceasta este dură sau incomodă.
„Potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea de exprimare protejează atât formularea de critici, chiar viguroase, la adresa autorităților/instituțiilor publice, cât și folosirea de expresii care ofensează, șochează sau deranjează, mai ales atunci când se pun în discuție chestiuni de interes public, având în vedere că dezbaterea liberă, neinhibată a chestiunilor de interes public ține de esența unei societăți democratice”, se precizează în poziția APADOR-CH.
Proiectul urmează să fie dezbătut în Senat, iar discuțiile privind impactul său asupra relației dintre cetățeni și instituții publice sunt departe de a se încheia.
