Ambasadorul Rusiei la București, atac la adresa României. O acuză că falsifică istoria celui de-al Doilea Război Mondial
SURSA FOTO: Ambasada Rusiei - Vladimir Lipaev
Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a lansat noi acuzații la adresa României într-un interviu publicat de agenția rusă TASS pe 9 mai. Diplomatul rus susține că România rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial și minimalizează rolul Uniunii Sovietice în înfrângerea Germaniei naziste. Declarațiile vin în contextul tensiunilor generate de războiul din Ucraina și de poziționarea României în cadrul NATO și al Uniunii Europene. Ambasadorul Rusiei a criticat inclusiv sprijinul acordat Kievului de către autoritățile române.
Ambasadorul Rusiei susține că România promovează un „revizionism istoric” privind rolul URSS
Ambasadorul Rusiei, Vladimir Lipaev, afirmă, în interviul acordat agenției TASS, că în România ar exista o tendință de reinterpretare a evenimentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și de diminuare a contribuției decisive a Uniunii Sovietice în victoria împotriva Germaniei naziste. Diplomatul rus susține că prezentarea Armatei Roșii drept forță de ocupație reprezintă o falsificare a istoriei și o dovadă a influenței occidentale asupra discursului public european.
„Denaturarea istoriei secolului XX a devenit un trend obișnuit în Occident. Europenilor le este greu să accepte ideea că își datorează libertatea de sub jugul fascist anume ostașului sovietic. Astăzi, acolo s-au format generații care nu cunosc istoria reală, și-au pierdut capacitatea de a gândi critic și au devenit victime ale unor manipulări propagandistice monstruoase. România nu a rămas în afara acestui trend. De aceea, evaluarea evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial se caracterizează aici prin revizionism istoric, ceea ce este determinat inclusiv de colaborarea din trecut cu regimul hitlerist”, a spus Vladimir Lipaev în interviu.
Potrivit materialului publicat de agenția rusă, distorsionarea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ar fi devenit o practică răspândită în statele occidentale. Sursa citată insistă asupra ideii că Armata Roșie ar fi fost principalul factor care a dus la eliberarea Europei „de sub jugul fascist”, iar contestarea acestui narativ este prezentată drept o manipulare politică.
Ambasadorul Rusiei introduce în discurs și referiri la trecutul României din perioada regimului Ion Antonescu, sugerând că evaluările critice actuale privind rolul URSS ar avea legătură cu trecutul istoric al țării. Declarațiile diplomatului rus sunt formulate într-un context mai larg de confruntare ideologică între Rusia și statele occidentale pe tema interpretării istoriei secolului XX.
Articolul combină fapte istorice reale cu interpretări politice privind România și Europa
În materialul publicat de agenția rusă este construit un discurs care amestecă elemente istorice documentate cu interpretări politice și ideologice privind prezentul Europei și poziționarea României. Ambasadorul Rusiei folosește exemple reale legate de crimele și abuzurile comise în timpul regimului Antonescu pentru a susține ideea unei continuități morale între trecutul fascist și orientarea geopolitică actuală a României.
În același timp, articolul evită referirile la crimele de război și abuzurile comise de trupele sovietice pe teritoriul României după intrarea Armatei Roșii în țară. Această tehnică a omisiunii selective este frecvent asociată cu discursul oficial promovat de Kremlin în ultimii ani și urmărește consolidarea imaginii Uniunii Sovietice ca eliberator exclusiv al Europei.
Ambasadorul Rusiei critică inclusiv accesul liber la arhive și reevaluarea istorică realizată după căderea regimului comunist. În perioada comunistă, istoria oficială din România a fost rescrisă pentru a susține ideea „prieteniei româno-sovietice”, iar rolul Moscovei era prezentat exclusiv într-o lumină pozitivă. După 1989, accesul la documente și arhive a permis cercetătorilor și istoricilor să analizeze mai amplu atât contribuția Armatei Roșii în război, cât și abuzurile și ocupația sovietică instalată ulterior în România.
În acest context, articolul califică drept „falsificare” orice interpretare istorică ce contrazice narativul sovietic tradițional privind „eliberarea” Europei de Est. Mesajul transmis de agenția rusă se înscrie într-o strategie mai amplă de soft-power și propagandă prin utilizarea temelor istorice pentru susținerea obiectivelor politice actuale ale Moscovei.
Ambasadorul Rusiei leagă istoria celui de-al Doilea Război Mondial de războiul din Ucraina
Spre finalul interviului acordat, Ambasadorul Rusiei face trecerea de la dezbaterea privind istoria celui de-al Doilea Război Mondial la actualul conflict din Ucraina și la relațiile dintre Rusia și statele membre NATO. Vladimir Lipaev sugerează că poziționarea României de partea alianței occidentale reprezintă o continuare a unor „greșeli istorice” din trecut.
„Și astăzi România se află din nou de partea celor care se pregătesc deschis pentru un conflict armat cu țara noastră, visând la revanșă pentru înfrângerea din cel de-al Doilea Război Mondial. În Occident sunt chiar indicate date aproximative ale unui asemenea conflict, cerându-se Ucrainei „să reziste” până la începutul acestuia”, se arată în finalul articolului.
Declarațiile ambasadorului rus vin într-un moment în care Kremlinul utilizează tot mai frecvent referințele la „Marele Război pentru Apărarea Patriei” pentru justificarea politicilor externe și militare actuale ale Federației Ruse. Sub conducerea lui Vladimir Putin, în special după 2018, istoria celui de-al Doilea Război Mondial a devenit un instrument politic central în discursul oficial al Moscovei.
Președintele rus a susținut crearea unor structuri dedicate protejării „adevărului istoric” și combaterii interpretărilor considerate ostile intereselor Rusiei. Una dintre aceste inițiative este coordonată de Vladimir Medinski și urmărește promovarea unei versiuni oficiale a istoriei, utilizată atât în politica internă, cât și în relațiile externe ale Federației Ruse.
În prezent, manualele școlare din Rusia includ justificări pentru invazia Ucrainei și promovează ideea unei confruntări istorice continue între Rusia și Occident. În acest context, declarațiile formulate de Ambasadorul Rusiei la București se înscriu într-o strategie mai largă prin care Kremlinul încearcă să transforme trecutul istoric într-un instrument de influență geopolitică și de legitimare a politicilor actuale.
Tabel. Principalele acuzații și teme invocate de Ambasadorul Rusiei în interviu:
| Temă | Declarații și acuzații formulate | Context invocat |
|---|---|---|
| Istoria celui de-al Doilea Război Mondial | România ar rescrie și falsifica istoria | Rolul Armatei Roșii în Europa |
| Revizionism istoric | URSS nu ar mai fi prezentată drept „eliberator” | Reevaluarea istorică post-1989 |
| România și Occidentul | Europa ar promova manipulări propagandistice | Relația NATO – Rusia |
| Sprijinul pentru Ucraina | România ar susține tabăra ostilă Rusiei | Războiul din Ucraina |
| Narativul Kremlinului | Istoria este folosită ca instrument politic | Strategia promovată de Vladimir Putin |
| Soft-power și propagandă | Selectarea și reinterpretarea unor episoade istorice | Influencă geopolitică rusă |
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




