„Am atins câteva subiecte extraordinare, pe care le-am aflat din investigație. Dintr-una în alta, primind informații, primind documente, verificându-le și publicându-le”, explică istoricul. El subliniază că nu era vorba doar despre opinii sau speculații, ci despre o muncă jurnalistică bazată pe surse și verificări.
Apoi, Dan Andronic povestește despre o dezbatere de la Bruxelles cu Laura Codruța Kovesi, pe vremea aceea, procurorul-șef al DNA.
„Tema era lupta împotriva corupției, iar la invitația doamnelor europarlamentare Norica Nicolai și Viorica Dăncilă a participat și un grup de jurnaliști. Printre ei m-am aflat și eu”, completează Mirel Curea. Prin cele relatate, jurnalistul arată că tema anticorupției, foarte prezentă atunci în România și Europa, era dezbătută inclusiv la Bruxelles.
Un moment pentru Kovesi
Dan Andronic este de părere că atunci „se construia un monument pentru Laura Codruța Kovesi. Dar, s-a fâsăit. Cum s-a întâmplat asta? Ei bine, pe de o parte a venit Răzvan Savaliuc (jurnalist român, fondator și senior editor al publicației online Lumea Justiției – n.r.) și a povestit care sunt abuzurile, a vorbit despre dosare trucate”, a relatat istoricul. El a fost cel care l-a convins pe Mirel Curea să meargă cu delegația la Bruxelles pentru a povesti ce i s-a întâmplat. „Pentru că, spre deosebire de toți cei de acolo, din sala aceea, Mirel Curea a văzut ce înseamnă represiunea și abuzul și înainte de 1989”, a adăugat Dan Andronic.
Istoricul a explicat că Mirel Curea a avut parte de „un abuz în forma lui supremă”, fără să fie vinovat potrivit legilor din vremea respectivă. „Mirel are o experiență pe care ceilalți nu o aveau atunci și el poate înțelege exact ce înseamnă un sistem represiv și să povestească mai departe”, a subliniat Dan Andronic. Partenerul de dialog în cadrul podcastului a relatat apoi că evenimentul a ȋnceput cu prezentarea Monicăi Macovei și a Laurei Codruța Kovesi. „Era o atmosferă tare ciudată pe acolo, că ce mișto sunt ele și ce șmechere sunt ele și așa mai departe”, a precizat Mirel Curea.
„Și primul care le-a tras basca pe ochi a fost Savaliuc, care a venit și a prezentat câteva cazuri clare. Eu le dădusem povestea mea înainte, am tradus-o în limba engleză și am multiplicat-o în mai multe exemplare. Le-am transmis-o europarlamentarilor, dar care n-au apucat să o citească atunci. Și când mi-a venit mie rândul, am spus, bă, mai întâi să mă legitimez. Lăsăm deoparte faptul că sunt jurnalist, dar știu ce înseamnă justiția pusă în slujba politicului și practicată în răspărul legii în cel mai abuziv mod cu putință. Le-am povestit foarte pe scurt ce știam eu”, a povestit Mirel Curea.
Binomul, pe înțelesul tuturor
Jurnalistul le-a explicat atunci celor prezenți ce este „binomul”, cum funcționează, cum este cu cooperarea dintre SRI și DNA, și cum „notele de la SRI se transformă la DNA în rechizitorii. Și rechizitoriile ajung să fie copiate, copy-paste, să devină hotărâri judecătorești în baza cărora sute și sute și sute de oameni, mii de oameni, au fost băgați în pușcărie”, adaugă apoi Mirel Curea. El prezintă, astfel, presupusa colaborare ocultă dintre Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție, intens discutată în anii 2014–2018.
Jurnalistul este de părere că „lupta anticorupție” nu a fost un proces transparent și corect, ci un mecanism în care serviciile scriau notele, procurorii le transformau în dosare, iar judecătorii le validau. Ceea ce a condus la privarea de libertate a multor oameni, pe care o consideră o injustiție masivă. „Conform unei statistici, 18 români au murit fără să audă că sunt nevinovați, că faptele nu există. Deci, cei care sunt în spate au fost niște criminali abjecți. Și în momentul în care eu am povestit despre această cooperare nenorocită dintre securiști și procurori, cele două, Kovesi și Macovei, erau negre, dar nu mi-au tăiat cuvântul, nu mi-au replicat nimic”, a adăugat Mirel Curea.
„Mă ascultau cu ochii ieșiți din cap. Le-am văzut că au luat imediat mapele pe care le dădusem și am văzut cum au început să citească ce-i acolo. Adică, pe larg, toată povestea, pentru că eu acolo nu aveam la dispoziție decât cinci minute și am comprimat totul cât am putut”.
Înregistrarea integrală a podcastului poate fi urmărită pe pagina de YouTube „HAI România”.
