Aşteptata întâlnire la cel mai înalt nivel turco-americană dintre Recep Tayyip Erdoğan şi Joe Biden de la Roma a durat o oră şi 5 minute. Nu cred că în cadrul acestei întâlniri la cel mai înalt nivel vreuna dintre problemele care dau de gândit atât Turciei, cât şi Statelor Unite, a fost abordată în sensul găsirii unei soluţii sau pentru a se ajunge la vreun rezultat.

Există o realitate, se instaurează o nouă ordine mondială. Sensurile vechilor alianţe s-au schimbat foarte mult. În trecut, atunci când spuneai Statele Unite şi Turcia, te gândeai la un Bloc Democrat împotriva Blocului Sovietic. Problemele dintre cele două ţări erau soluţionate prin ajungerea la un compromis într-un punct comun, potrivit SABAH.

De exemplu, să ne amintim de administraţia Clinton. Ecevit era prim-ministru, Turcia îl dorea pe liderul PKK. Statele Unite l-au luat pe Öcalan din Kenya şi l-au predat Turciei. Dar cu o condiţie, abolirea pedepsei cu moartea de către Turcia. Iar în schimbul acestei decizii, Turcia a închis ochii la rămânerea lui Fetullah Gülen în Pennsylvania. Asta înseamnă avantaj reciproc.

Însă astăzi situaţia este foarte diferită. De exemplu, PKK este menţinut în prim plan în Siria pentru crearea unui coridor al susţinătorilor americani şi israelieni. Oricât s-ar strădui Turcia în problema Fetullah Gülen, nu-l poate aduce în Turcia.

De asemenea, înarmarea comună din vechile alianţe a fost golită de sens. Avioanele F-35 nu sunt vândute Turciei. Poate cu avioanele F-16 această problemă se va rezolva.

De fapt, se putea şi fără întâlnirea de ieri dintre Erdoğan şi Biden. Turcia nu poate suporta această stare a Statelor Unite care-şi caută un nou sens. Nu poate declanşa dispute atât cu Rusia, cât şi cu China pentru a satisface Statele Unite.

Nu ştiu dacă lumea cea nouă va declanşa sau nu un război. Însă actorii care împart rolurile în lumea nouă sunt foarte diferiţi de cei din trecut. Iar Joe Biden este doar o virgulă. Şi numai pentru că ştie acest lucru, preşedintele Erdoğan se întâlneşte cu el.