Schimbări majore în managementul spitalelor
Ministerul Sănătății schimbă regulile jocului în spitalele publice, introducând un sistem care obligă managerii să iasă din zona de confort.
Conducerea unităților medicale va fi nevoită să publice, pe site-urile oficiale, date detaliate despre activitatea medicală, administrativă și financiară, astfel încât pacienții și autoritățile să poată vedea, în timp real, cum funcționează un spital.
Printre informațiile ce vor fi vizibile se vor număra date despre transferurile pacienților către alte unități, lista serviciilor oferite pe fiecare specialitate, contractele de achiziții, indicatorii de performanță ai managerilor și șefilor de secție, dar și gradul de satisfacție al pacienților.
„Dacă vrem spitale mai bune, trebuie să știm exact cine își face treaba și cine nu.”, spune ministrul Alexandru Rogobete.
Feedback-ul pacienților, un criteriu decisiv
Noutatea esențială este că evaluarea conducerii spitalelor nu se va mai baza doar pe cifre interne, ci și pe experiența concretă a pacienților. Practic, modul în care un bolnav este tratat, de la internare până la externare, va influența direct scorul de performanță al echipelor medicale și al celor care le conduc.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, spune că scopul acestor schimbări este crearea unui sistem bazat pe fapte și responsabilitate, nu pe declarații.
„Încrederea oamenilor în sistemul de sănătate nu se câștigă prin vorbe, ci prin fapte, prin reguli clare și prin implicarea reală a pacienților în modul în care funcționează spitalele,” a declarat Alexandru Rogobete.
Reforma, anunțată ca parte a angajamentelor asumate de la începutul mandatului, pune accent pe trei direcții: transparență, responsabilitate și performanță. Ministerul promite că va monitoriza permanent rezultatele și că va interveni acolo unde lipsesc standardele așteptate.
„Vom continua să fim fermi și transparenți, pentru ca sănătatea din România să fie despre performanță, responsabilitate și respect față de pacienți.”
Spitale noi după 35 de ani
Pentru prima oară în ultimele trei decenii și jumătate, România pune bazele unor spitale complet noi, marcând un salt important în procesul de modernizare a infrastructurii medicale. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat că în prezent există 15 proiecte de construcții în desfășurare, dintre care majoritatea se încadrează în calendarul stabilit de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Dintre cele 15 proiecte aflate acum în execuție, 12 respectă termenul-limită pentru semnarea contractelor de execuție, prevăzut pentru iulie 2026 în cadrul PNRR. Inițial, Comisia Europeană a cerut ca România să construiască cel puțin 19 unități sanitare noi sau să adauge corpuri noi în clădiri existente. În anticiparea unor potențiale blocaje birocratice sau legislative, țara noastră a aprobat un număr mai mare de proiecte – 24 la total – pentru a asigura finalizarea unui număr optim de investiții.
Implementarea acestor proiecte nu este coordonată direct de Ministerul Sănătății, ci este în responsabilitatea autorităților locale care au semnat contractele de finanțare. Această descentralizare urmărește eficientizarea procesului, dar poate aduce și provocări administrative.
