Inițial, în cadrul PNRR, Comisia Europeană a stabilit ca obiectiv construirea a cel puțin 19 unități sanitare noi sau corpuri de clădiri în spitale deja existente. România a aprobat însă spre finanțare 24 de proiecte, anticipând că o parte dintre acestea s-ar putea bloca din diverse motive birocratice sau legislative.
De altfel, responsabilitatea implementării acestor proiecte nu revine direct Ministerului Sănătății, ci autorităților locale care au semnat contractele de finanțare.
Alexandru Rogobete anunță un moment istoric pentru infrastructura de sănătate
În ceea ce privește cele 15 șantiere aflate în lucru, 12 dintre acestea respectă termenul-limită din PNRR, iar 3 au depășit acest termen. Totuși, ministrul a oferit asigurări că au fost identificate surse de finanțare pentru toate cele 24 de proiecte aprobate, chiar și pentru cele care nu mai pot fi susținute integral prin PNRR.
„Vă rog, nu uitaţi că este pentru prima dată în ultimele 3 decenii când în România se construiesc spitale noi. Este o realitate, nu este teza mea. Pentru prima dată în ultimii 35 de ani, în România se construiesc spitale noi. Da, normal, ne lăudăm cu asta pentru că este o mare realizare (…)
Le veţi vedea. De exemplu, anul acesta veţi vedea Cluj, Bistriţa, Centrul de Arşi de la Timişoara, primele spitale noi construite în ultimii 35 de ani”, a declarat Alexandru Rogobete.
Alexandru Rogobete a menționat că, în urma unei discuții constructive cu ministrul Fondurilor Europene, s-au găsit soluții financiare pentru a continua toate proiectele aprobate inițial în PNRR.
„În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, indicatorul Comisiei Europene era de a construi minim 19 unităţi sanitare sau corpuri noi de clădiri în cadrul spitalelor existente. Noi am aprobat spre finanţare 24 de astfel de obiective, pentru că ne-am aşteptat la acea perioadă ca o parte din ele să se blocheze din N motive.
Am pus mai multe, ţinând cont de legislaţia achiziţiilor publice, ţinând cont de blocajele birocratice, de cele mai multe ori, ţinând cont de faptul că responsabil pentru construcţia acestor spitale nu este Ministerul Sănătăţii, este autoritatea locală care a semnat contractul de finanţare”, a mai spus ministrul.
Unele proiecte vor fi finanțate integral din fondurile alocate prin PNRR
Astfel, unele proiecte vor fi finanțate integral din fondurile alocate prin PNRR, în timp ce altele vor beneficia de sprijin prin Programul Operațional Sănătate. Diferența, de la 19 la 24 de proiecte, va fi acoperită din Programul Național pentru Investiții în Infrastructura de Sănătate, fără a fi necesare împrumuturi suplimentare.
„În momentul de faţă sunt 15 şantiere, nu 12. N-am spus 12 niciodată. Sunt 15 şantiere aflate în construcţie, din care 12 se află în termenul din PNRR, adică au contractul de execuţie semnat până în iulie 2026. Celelalte 3 au termenul de execuţie depăşit de termenul din PNRR”, a subliniat Rogobete.
Ministrul a subliniat importanța acestei realizări, amintind că, în 2024, vor fi vizibile primele rezultate concrete: spitale noi în Cluj, Bistrița și Centrul de Arși din Timișoara, toate aflate în diferite stadii de execuție. Acest avans semnificativ marchează un moment istoric pentru infrastructura medicală din România, care, până acum, a suferit din cauza lipsei investițiilor structurale majore în ultimele decenii.
„Ieri am avut o întâlnire bună, foarte constructivă, spun eu, cu ministrul Fondurilor Europene, căruia îi mulţumesc pentru colaborarea excelentă pe care o avem în ultima perioadă, de când am preluat portofoliile, şi am găsit soluţii pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate în PNRR.
Este o informaţie extraordinar de importantă, pentru că, până la urmă, sigur, este important să discutăm şi tehnic, şi să evaluăm progresul PNRR, dar eu cred că pentru oameni şi pentru pacienţi, şi pentru întreg sistemul, mai important decât orice este faptul că am găsit resurse financiare pentru continuarea tuturor proiectelor aprobate iniţial în PNRR”, a completat ministrul.
