România pierde, anual, milioane de metri cubi de apă din cauza rețelelor învechite. Specialiștii estimează că, la fiecare pahar de apă livrat, jumătate se pierde pe traseu. Ceea ce înseamnă costuri mari și presiune pe resurse. Potrivit Apelelor Române, rezervele din principalele 40 de lacuri de acumulare sunt la 87,43%.
Sunt suficiente pentru alimentarea populației și a consumatorilor economici. Dar, potrivit monitorizării realizate de Apele Române, 26 de secțiuni hidrografice sunt deja sub debitul minim necesar. Peste 120 de localități, în special din Vaslui și Gorj, se confruntă cu restricții sau fântâni secate. Iar debitul Dunării, de 2.500 m³/s, la jumătate față de media multianuală, arată vulnerabilitatea structurală a rețelei de apă.
Investiții accelerate
Comisia Europeană a cerut României, în iulie, să accelereze investițiile în reducerea pierderilor de apă. Dar și modernizarea rețelelor, pentru a atinge obiectivele de mediu și pentru a proteja resursele vitale.
Strategia Europeană de Reziliență a Apei pune accent pe reducerea pierderilor din rețelele publice prin soluții digitale și contorizare inteligentă. La nivelul UE, 13% din consumul de apă este pentru alimentarea publică, iar pierderile variază între 8% și 57%. România se află printre statele cu valori ridicate. Directiva privind apa potabilă prevede ca statele care depășesc pragul european (stabilit până în 2028) să prezinte planuri naționale de reducere a pierderilor până în 2030.
Tot în iulie 2025, Banca Europeană de Investiții a lansat Programul de Reziliență a Apei. Inivițiativa va mobiliza 40 de miliarde de euro în investiții globale în următorii trei ani. Programul included finanțări pentru modernizarea infrastructurii și implementarea tehnologiilor smart-water.
Tehnologiile moderne fac diferența
Pe fondul acestor realități, companiile de apă din România încep să implementeze tehnologii moderne. Senzorii inteligenți de detecție a pierderilor identifică rapid avariile și localizează scurgerile. Iar platformele digitale transmit date în timp real, reducând costurile de intervenție.
Studiile de caz din România arată că pierderile scad semnificativ încă din primul an, atunci când aceste soluții sunt integrate. Iași, Buzău, Pitești, Craiova, Slatina, Timișoara sau Arad sunt printre orașele din țară care au investit deja în astfel de sisteme de monitorizare inteligentă a rețelei de apă. Senzorii instalați pentru detectarea pierderilor sunt conectați la platforme digitale de analiză.
Într-un context marcat de secetă și schimbări climatice, România are la dispoziție soluții tehnologice mature și un cadru strategic european clar. Accelerarea modernizării infrastructurii, extinderea implementării senzorilor inteligenți și alinierea la Strategia Europeană de Reziliență a Apei sunt esențiale pentru a proteja resursele vitale. Dar și pentru a preveni scenarii critice în anii următori.
