Recunoașterea Palestinei, o decizie diferită de linia administrației Trump
Silviu Predoiu subliniază că recunoașterea statului Palestina de către cele patru țări reprezintă „un gest cu puternic impact diplomatic”.
În opinia sa, această decizie îi plasează pe aliații tradiționali ai Washingtonului într-o postură distinctă față de administrația condusă de Donald Trump, care s-a opus ferm unei asemenea inițiative.
Analiza mai notează că diplomații ONU anticipează și alte recunoașteri venite din partea unor state europene, precum Franța, Belgia sau Luxemburg, în perioada imediat următoare.
„Marea Britanie, Canada și Australia au anunțat duminică recunoașterea oficială a statului Palestina, o decizie menită să pună presiune pe Israel pentru a permite o soluționare a crizei umanitare din Gaza.
La scurt timp, Portugalia s-a alăturat acestui demers, iar diplomații de la ONU vorbesc deja despre alte state europene – precum Franța, Belgia sau Luxemburg – care ar urma același drum în perioada imediat următoare.
Este un gest cu puternic impact diplomatic, dar și o mișcare care îi plasează pe cei patru aliați tradiționali ai Washingtonului pe o poziție diferită față de administrația Trump, care s-a opus ferm unei asemenea inițiative”, a arătat Predoiu.
Marea Britanie a confirmat recunoașterea Palestinei la scurt timp după vizita lui Trump la Londra
Predoiu atrage atenția că hotărârea Marii Britanii a fost comunicată la scurt timp după întrevederea dintre premierul Keir Starmer și Donald Trump, pe durata vizitei oficiale a liderului american în Regatul Unit.
Public, întâlnirea a fost prezentată drept o dovadă a „relațiilor foarte bune” dintre cele două state, cu declarații de sprijin reciproc și accent pe cooperarea în domeniul securității. Totuși, în spatele acestor imagini, au existat și divergențe.
Potrivit lui Predoiu, Trump „și-a exprimat deschis nemulțumirea față de intenția britanicilor de a recunoaște statalitatea Palestinei, considerând-o o mișcare inoportună într-un moment extrem de delicat pentru Orientul Mijlociu”.
„Merită reținut că decizia Londrei a venit la doar câteva zile după întâlnirea dintre premierul britanic Keir Starmer și Donald Trump, în cadrul recentei vizite oficiale a președintelui american în Regatul Unit.
Întâlnirea a fost prezentată public ca o dovadă a „relațiilor foarte bune” dintre cele două țări, cu zâmbete largi, bătăi pe umăr și declarații atent formulate despre cooperarea pe teme de securitate și stabilitatea globală.
Însă, dincolo de fotografia perfectă, au existat și momente mai tensionate: Trump și-a exprimat deschis nemulțumirea față de intenția britanicilor de a recunoaște statalitatea Palestinei, considerând-o o mișcare inoportună într-un moment extrem de delicat pentru Orientul Mijlociu”, potrivit lui Silviu Predoiu.
Silviu Predoiu: Starmer a ales să meargă înainte în ciuda presiunilor
În analiza sa, fostul șef adjunct al SIE arată că premierul britanic a continuat demersul de recunoaștere a Palestinei în pofida presiunilor și riscurilor interne.
„În ciuda presiunilor și a riscului politic intern — căci poziția sa în Marea Britanie nu este deloc una confortabilă — Starmer a ales să meargă înainte. Este gestul unui politician care nu se lasă condus de calcule mărunte sau de circumstanțe, ci de convingeri.
O asemenea atitudine marchează diferența dintre cineva care s-a trezit întâmplător în politică și un lider care înțelege responsabilitatea pe care o poartă”, scrie Predoiu.
El consideră că decizia lui Starmer marchează diferența dintre un lider care își asumă responsabilitatea și un politician care privește politica doar ca oportunitate. Predoiu menționează că poziția premierului britanic nu este una confortabilă pe plan intern, însă acesta a ales să își mențină direcția.
Referință la scena politică din România
Predoiu face și o comparație cu viața politică autohtonă, arătând că liderii români nu ar avea aceeași consecvență.
„Privind la scena noastră politică, nu poți să nu zâmbești amar: dacă ar mirosi măcar o șansă ca Trump să le arunce o privire, politicienii noștri de azi, în convingerea lor că istoria se scrie cu like-uri și selfie-uri, ar fi în stare să șteargă cu buretele recunoașterea Palestinei, făcută de România încă din 1988”, notează el.
Prin această paralelă, Predoiu semnalează diferența de atitudine dintre decidenții britanici și cei români, mai ales în chestiuni de politică externă cu miză internațională.
Momentul anunțului și absența României de la ONU
Postarea sa menționează și contextul în care a fost făcut anunțul. „Anunțul recunoașterii de către cele patru state a venit chiar în ajunul deschiderii sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU, generând dezbateri extrem de aprinse”, afirmă Predoiu.
El adaugă că România nu a fost reprezentată la nivel prezidențial la această reuniune. „Mare noroc că este acolo doamna Țoiu – un simbol potrivit pentru politica externă a României de astăzi, ‘prezentă dar irelevantă’”, a transmis fostul oficial SIE.
Între timp, analiza este confirmată și de evoluțiile diplomatice. Franța, Belgia și Luxemburg au anunțat deja recunoașterea oficială a statului Palestina, iar alte țări precum Malta, Noua Zeelandă și Liechtenstein ar putea lua aceeași decizie.
