Profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României în comitetul de conducere al Organizației Mondiale a Sănătății, a declarat că evoluția pandemiei de coronavirus prezintă anumite similarități în România cu ceea ce se întâmplă în Spania.

”La nivel național, împrăștierea cazurilor de COVID-19 nu este egală. Noi avem (…) peste 1.000 de cazuri pe zi de circa o săptămână. Dacă o să vă uitați pe cifrele de la Centrul European de Control al Bolilor, suntem practic pe primul loc – doar Luxemburg este înaintea noastră – și am crescut de la 12 la vreo 67 de cazuri la 100.000 de locuitori în ultimele două săptămâni.

Un fenomen specific României și Spaniei

Alte țări au scăzut foarte mult – de exemplu, Suedia: de la 160 la 40 , Spania este în creștere şi ne urmează îndeaproape.

Dar ceea ce vreau să vă spun este că și în Spania și în România se întâmplă un anumit fenomen: nu întreaga țară este afectată, ci sunt anumite zone afectate. În țara noastră sunt județele din sud plus Brașov și municipiul București, care adună majoritatea cazurilor.

Sunt, sigur, evoluții în focar, dar și transmitere comunitară, și exact asta ar trebui să reușim să facem: să închidem aceste focare din zona de sud a țării și să încercăm să limităm transmiterea comunitară”, a spus Rafila, conform RRA.

”Puține elemente încurajatoare”

”Pentru că măsurile pe care le-au luat autoritățile din Dâmbovița și Argeș, inclusiv de utilizare a măștii în spaţii aglomerate din exterior – și acum aceeaşi recomandare este la nivel naţional, dar cu avizul autorităţilor locale -, cred că este un lucru bun, care poate să contribuie, dar nu singur, la reducerea transmisibilităţii.

Deci, chestiunea legată de speranța într-o evoluție favorabilă trebuie totdeauna să fie fundamentată de un anumit tip de măsuri, de un anumit tip de comportament care să ducă la această concluzie.

Or, în momentul de față sunt destul de puține elemente încurajatoare, având în vedere că de opt săptămâni asistăm la un trend ascendent și, mai mult, dincolo de numărul mai mare de cazuri decât ne-am fi așteptat, probabil, marea majoritate a celor care se ocupă de problemele legate de sistemul de sănătate, încet, încet ajungem la o colmatare a secțiilor de terapie intensivă în foarte multe localități, avem acum aproape 400 de persoane care sunt internate în secțiile de terapie intensivă, ceea ce reprezintă jumătate din capacitatea paturilor de terapie intensivă alocate la nivel național pentru tratarea pacienților cu COVID-19 și, de asemenea, asistăm la un lucru pe care eu îl sesizez, nu știu în ce măsură dumneavoastră sau ceilalți colegi îl sesizează, n-am văzut foarte multă solidaritate”, a adăugat Alexandru Rafila.

”Regândirea sistemului de sănătate publică”

”Solidaritatea între autorități, medici și cetățeni nu cred că se manifestă foarte tare în această perioadă şi cred că trebuie să o reclădim. Din punctul acesta de vedere cred că sunt două lucruri pe care ar trebui să acționăm.

Sigur că e foarte importantă pregătirea asistenţei medicale spitaliceşti, creşterea numărului de paturi disponibile, a facilităţilor pentru terapie intensivă, dar nu cred că trebuie să ne pregătim numai pentru acest lucru, adică să reuşim să spitalizăm pacienţii, ci trebuie să ne pregătim să schimbăm trendul acesta care este crescător prin măsuri pe care trebuie să le ia colegii din zona de sănătate publică.

Deci, este imperios necesar dincolo de un proiect, poate pe termen mediu, de regândire a sistemului de sănătate publică trebuie găsite soluţiile încât judeţele afectate, şi nu sunt chiar aşa de multe, plus municipiul Bucureşti, cele din sudul ţării şi judeţul Braşov să beneficieze de un ajutor în ceea ce privește zona de sănătate publică, încât anchetele epidemiologice, intervențiile în focar să poată să se realizeze și în realitate nu numai ipotetic.

Pentru că dacă o să reuşim să aducem sub control aceste şapte județe, atunci o să putem să discutăm despre un trend care s-a schimbat și să avem într-adevăr speranța că lucrurile vor merge mai bine”, a completat reprezentantul României la OMS.

Lipsa de solidaritate a cetățenilor cu autoritățile și cu medicii

”Iar în ceea ce privește solidaritatea cetățenilor cu autoritățile și cu medicii este cu siguranță nevoie de o schimbare majoră, aş spune, a modului de comunicare, de gestionare a comunicării, pentru că cred că prea puțin comunicarea a fost adaptată și a fost empatică cu oamenii, încât ei să adere la măsurile recomandate și să nu le considere măsuri coercitive, ci o obișnuință pentru viața lor de zi cu zi.

Iar, în ceea ce privește chestiunea cu testaţi, testaţi, testaţi, eu înţeleg de ce mi-aţi pus această întrebare, dar, din păcate, şi aici noi am avut o abordare foarte originală, și testați, testați, testaţi a fost o demagogie extrem de mult utilizată în spațiul public și mai ales în cel politic, pentru că noi trebuie să testăm pe cine trebuie, atunci când trebuie, încât să putem să controlăm această boală.

Testarea în sine nu este o chestiune de divertisment sau de publicitate de natură politică, testarea trebuie făcută celor la care există o șansă sau au posibilitatea să găsești infecția; nu are rost să faci testare în masă la persoanele sănătoase, pentru că probabilitatea identificării unui caz acolo este extrem de redusă – ceea ce s-a întâmplat pe la Primăria Capitalei, la 4.600 de persoane sănătoase s-au găsit 4 cazuri pozitive, sau când să discută de testarea oamenilor care pleacă în vacanță, unde, tot așa, procentul este undeva în jur de unu la mie, în mod de evidență acest tip de testare nu făcea obiectul recomandărilor Organizație Mondială a Sănătății, cum în mod fals a fost prezentată, se referă la testarea simptomaticilor, testarea persoanelor instituționalizate sau a altor categorii de pacienți care trebuie testați periodic sau înainte de anumite proceduri medicale.

Lucrul ăsta se realizează, dar, mai este un dar foarte important, şi-a făcut și obiectul unor dezbateri în ultimele zile, încrederea oamenilor în rezultate trebuie să fie dublată și de o calitate corespunzătoare a testării, încât orice fel de rumori în această zonă să nu apară”, arată Alexandru Rafila.